Religie si traditii: ce ii spui si cand?

Povesti si colinde
Dupa varsta de trei ani si pana pe la sase-sapte ani, este inadmisibila petrecerea Craciunului fara a i se citi si reciti copilului povestea' calatoriei spre Betleem a Fecioarei si a lui Iosif si aparitia stelei care lumina – insemnand locul nasterii lui Mesia.

Spune-i despre calatoria magilor de peste mari si tari, mergand dupa raza,/ pe Christos sa-l vaza,/ cu daruri vestite/ Lui Christos menite', si apoi campania lui Irod, irodiada' care voia sa omoare toti pruncii pentru a fi sigur ca intre ei se afla si cel ce se spunea ca ii va lua locul.

Nu lasa Sarbatorile sa treaca fara a marca adevaratele traditii, colindul, povestea Nasterii Domnului, candela aprinsa…

Copiii de la tara stiu aceste lucruri, parca dinainte de a se naste, deoarece la tara inca se colinda, inca se povesteste prin intermediul acestor ziceri intreaga istorie a acelor zile, inca mai vin irozii mascati in dimineata Craciunului cautand, simbolic, Pruncul nou-nascut.

Vorbind de colinde, nu este admisibil sa intampinam Craciunul fara ca cei mici din casa noastra sa nu fi invatat cel putin un colind, nu cele cu Mos Craciun si pletele lui dalbe, ci din cele adevarate, cu Fecioara, cu Pruncul, cu flori dalbe…

Mi se pare, ca sa spun asa, contra firii sa existe vreo familie crestina care sa nu isi duca copilul (chiar si bebelus fiind) la impartasit, inainte de Sarbatoare, sa nu primeasca parintele cu botezul, pe copiii din vecini cu Steaua sau cu Mos Ajunul…

Cateva strategii
In clasa I, copiii incep oricum sa primeasca informatii la orele de religie. Dar asta nu insemna ca trebuie sa asteptti ca cel mic sa implineasca sapte ani pentru a afla ce este aceea o icoana si pentru a invata sa-si faca semnul crucii.

Chiar daca pentru noi, ca parinti, spiritualitatea/religia nu ocupa un loc prea important sau daca nu ne-am cristalizat convingerile intr-un sens sau altul, asta nu inseamna ca trebuie sa lipsim copiii de o minima educatie religioasa.

Cum poti pune bazele unei asemenea educatii?

• Incurajeaza-i sa puna intrebari si asigura-te ca le dai raspunsuri multumitoare si adecvate varstei.
• Da-le un exemplu! Respecta impreuna cu intrega familie obiceiurile de Craciun (sau Pasti) si explica-i copilului semnificatia lor. Daca din familie fac parte si ortodocsi si musulmani, de exemplu, este bine ca cel mic sa fie crescut astfel incat sa cunoasca semnificatii si traditii legate de ambele religii si in niciun caz acestea sa fie ierarhizate! Copilul isi va alege mai tarziu religia in care sa creada sau de ale carui valori se simte apropiat.
• Nu-l folosi pe Dumnezeu, Mos Craciun, sau sfintii pentru a manipula copilul, pentru a-l ameninta ca va fi pedepsit sau ca nu va primi cadouri sau nu va avea noroc daca a facut ceva rau.
• Foloseste personajele preferate ale copilului ca termen de comparatie. Poate ca bunica se va scandaliza daca te va auzi facand analogia intre Superman si Batman (care ii ajuta pe oameni) si Iisus, dar in mod sigur vei capta atentia copilului tau pentru o discutie pe care s-o virezi apoi spre lucruri mai serioase.
• In familiile americane, de exemplu, exista obiceiul sa se spuna rugaciunea inainte de fiecare masa, ceea ce devine un ritual al familie. Poate vi se pare deplasat, dar un asemenea obicei confera copiilor un sentiment de siguranta si stabilitate. Mergeti impreuna la biserica de Pasti, sa luati lumina, la slujba de Craciun, sa ascultati si frumoasele colinde traditionale.
• Trebuie sa induci copilului, in primul rand prin propriul tau comportament si atitudinea ta, toate valorile pe care diferitele religii le promoveaza. Dar sa-l inveti ca bunatatea si toleranta nu sunt numai de conjunctura. Nu trebuie sa fim buni si generosi doar de Sarbatori…

Ce inseamna?
Ce inseamna ca este Craciun?', intreaba copilul.

• Inseamna ca sarbatorim Nasterea Pruncului Iisus.
• Inseamna ca si voi, copiii, primiti daruri precum Pruncul, la aceasta sarbatoare.
• Inseamna ca il asteptam pe Mos Craciun, cel care aduce daruri copiilor.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3