Zăpada și fulgii de nea sunt unele dintre cele mai iubite fenomene ale naturii, mai ales de către cei mici. În fiecare an, primii fulgi de nea și primul strat de zăpadă sunt motiv de bucurie și prilej de făcut bulgări și oameni de zăpadă. Dar cum se formează zăpada și fulgii de nea?
Cuprins
Zăpada – numită și omăt sau nea – este o formă solidă de precipitații, care nu este nimic altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de nea.
Cristalele de zăpadă se formează din vapori de apă care se transformă în gheaţă în interiorul norilor. În centrul lor se află o particulă de foarte mici dimensiuni – de cele mai multe ori un fir de praf – în jurul căreia se dezvoltă mai multe ramificații. Fulgii de zăpadă nu sunt altceva decât cristale simetrice lipite între ele. Un fulg poate conţine de la 2 până la 200 astfel de cristale.
Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește ninsoare.
Zăpada reflectă peste 90% dintre razele ultraviolete înapoi în atmosferă. Din acest motiv, persoanele expuse o perioadă îndelungată la lumina reflectată de zăpadă manifestă un disconfort la nivelul ochilor denumit oftalmie.
Zăpada proaspătă conţine foarte mult aer, de aceea este un foarte bun izolator. Asta explică de ce grâul plantat toamna, nu îngheaţă până la venirea primăverii. Stratul gros de zăpadă de pe câmp izolează pământul de aerul rece din atmosferă.
Deși la prima vedere fulgii de zăpadă par toți la fel, dacă ne uităm printr-o lupă vedem că aceștia au forme diferite și foarte complexe.
Fulgul de zăpadă are o structură mai complexă dacă se formează atunci când există mai multă umiditate în aer. În schimb, fulgii de nea care se formează atunci când umiditatea este scăzută au forme mult mai simple. În plus, şi temperatura joacă un rol important în aspectul fulgilor de zăpadă.
Astfel, potrivot specialiștilor, steluţele şi scuturile se formează la -2 şi -15 grade Celsius, în vreme ce coloanele şi acele apar pe la -5 grade Celsius, iar combinaţia de scuturi şi coloane apare la -30 de grade Celsius.
Ce rămâne invariabil este faptul că de fiecare dată fulgii au doar șase laturi. Asta pentru că moleculele de apă sunt formate din doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen. Atomii şi moleculele se pot combina în diferite moduri şi, în cazul apei, se combină în structuri hexagonale, adică 6 laturi.
Tot știința spune că, pentru a se forma, un fulg de zăpadă are nevoie de aproximativ 180 miliarde de molecule de apă. În interiorul norilor vaporii de apă, în centrul căror se află de cele mai multe ori o particulă de praf de foarte mici dimensiuni, se transformă în gheaţă.
Circuitul apei în natură și felul cum se formează ploaia, grindina și norii sunt mult mai bine înțelese de copii atunci când explicațiile le sunt prezentate într-un mod captivant, cu multe elemente vizuale animate. Iată cum sunt explicate cele mai frecvente fenomene ale naturii de către Paxi, personajul creat de Agenția Spațială Europeană -ESA.
Te-ar putea intersa și: