Acest obiect este extrem de important mai ales atunci cand copilul merge in colectivitate, caci el are rolul de a o inlocui pe mami cat timp ea este absenta. Fortandu-l sa renunte, nu facem decat sa prelungim dependenta copilului de prezenta acelui obiect.
Ce se intampla, totusi, daca un copil poarta permanent ursuletul, paturica etc. cu el, nu numai la gradinita, la culcare sau cand iese pe afara?
Atunci ne putem pune problema ca acel copil simte nevoia de mai multa dragaleala, atentie si afectiune din partea parintilor sai. Acestia ar fi bine sa inceapa sa se joace mai mult cu copilul sau sa petreaca ceva mai mult timp cu el.
Daca regulile gradinitei nu permit accesul copiilor cu jucarii/obiecte de acasa, „soarta” obiectului securizant poate fi pusa in pericol. Iar copilul poate incepe sa refuze mersul la gradi (se va simti in pericol).
De aceea, trebuie negociat cu educatoarea ca pentru un timp sa permita accesul ursuletilor la programul educational, iar noi vom incepe bland dezobisnuirea.
Dezobisnuirea ar fi trebuit sa inceapa cu minimum trei luni inainte de a incepe gradinita, daca stim ca aceasta este regula unitatii de invatamant. Am putea sa introducem zile in care ursuletii sunt raciti, iar copilul ii va culca in pat, bine inveliti, inainte de a pleca de acasa.
Ori sa le permitem accesul micilor jucarii in zone din ce in ce mai limitate (casa, parc, strada, masina, gradinita), apoi scoatem cate una, pe rand, restrictionand accesul – in parc, apoi pe strada (timp in care jucariile stau in sacosa la mama), si asa mai departe, limitand treptat joaca cu ele doar acasa.
Mai putem oferi obiecte inlocuitoare mai accesibile – un breloc cu poza mamei sau a ursuletului, ce poate fi tinut in buzunar.
37% dintre parinti se joaca cu copilul, lucru benefic pentru dezvoltarea copilului, tinand cont de ambianta pozitiva familiala si, totodata, stimulativa creata in mediul apropiat al acestuia, arata UNICEF.
Este interzis a pedepsi sau a face de rusine copilul in public in legatura cu pasiunea lui pentru o anumita jucarie, sau pentru ca isi cara mereu dupa el un anumit obiect.
Efectul este intarirea atasamentului, dar mai ales umilirea copilului. Si intrarea penibila a adultului intr-o lupta pentru putere cu copilul – ca cine sa fie, ca mine sau ca tine?
Sa presupunem ca a cedat deja de buna voie la ursuletul tarat peste tot. Aceasta inseamna ca nu se mai intoarce la acest obicei?
Ba da, este posibil sa revina (ca o manifestare a regresiei afective), in cazul in care are loc un eveniment stresant in viata copilului sau familiei (decesul cuiva, nasterea unui fratior, mutarea cu casa sau schimbarea gradinitei, agresarea copilului, boala ce presupune internarea mamei sau a tatalui, ori chiar a copilului). Vestea buna este ca, odata suferinta trecuta, va renunta la acest obicei.
Text: Cristiana Haica;
Foto: 123rf.com
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2