Pericolul E-urilor

E 211
Se intalneste in diverse sucuri si este extrem de periculos.
Iata si alte adaosuri cancerigene, toate aflate pe lista celor deja interzise in SUA, UE si Rusia: E 123, E 131, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 239, E 621, E 954.

Un consum ocazional al aditivilor decretati nocivi nu prezinta un grad mare de risc. Totul este sa nu consumi regulat E-urile nocive.

Adaosuri periculoase, ce pot provoca diverse boli
Margarina a fost descoperita din intamplare: cativa cercetatori americani au observat ca daca incalzesc la 150 grade C un amestec de uleiuri vegetale, cu catalizatori de nichel si hidrogen, obtin un produs alb asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului.

Pentru ca descoperirea s-a facut in preajma celui de-al doilea razboi mondial, in plina perioada de rationalizare a untului, margarina a fost curand introdusa pe scara larga in alimentatie. Azi, ea e „imbunatatita” si cu tot felul de coloranti si aromatizanti, care sporesc si mai mult toxicitatea produsului.

E 330, adica acidul citric (ori sarea de lamaie), este unul dintre cei mai periculosi aditivi, potential cancerigen si poate crea boli ale aparatului bucal. Se gaseste in sucuri si in aproape orice produs conservat (de la dulceturi la muraturi).

Prudenta
Aditivii chimici sunt pe locul patru la cauzele mortalitatii din intreaga lume, dupa abuzul de droguri, medicamente si dupa accidente. Aceasta este concluzia studiilor efectuate in ultimii zece ani de catre cercetatori din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii.

Din pacate, la noi in tara, situatia materiala a majoritatii populatiei, precum si lipsa de informare asupra acestui subiect lasa inca un larg teren de desfasurare celor care produc alimente cu aditivi.

E-urile declarate cancerigene si extrem de periculoase se lafaie pe eticheta multor produse cu consum ridicat in randul populatiei. Asa ca, nu uita: o alimentatie sanatoasa implica o minima prudenta la cumparaturi!

Categorii de aditivi alimentari:
Colorantii. Dau o culoare frumoasa alimentelor, facandu-le sa para mai apetisante. Marea majoritate sunt nocivi, declarati cel putin suspecti, si doar un numar redus sunt declarati inofensivi. Pe de alta parte, problema este ca pot masca gradul de vechime al unui produs, in special al mezelurilor, carnii, dulciurilor de patiserie. Sunt folositi si in sucuri si diverse alte bauturi.

Indulcitorii. Pentru a inlocui zaharul, ca sa ofere produse dietetice, multi producatori folosesc aditivi precum aspartam, zaharina, ciclamati, acesulfam, polioli… Asadar, nu opta doar pentru calorii putine, gandeste-te si la efectele pe termen lung. Indulcitorii trebuie folositi cu masura: aproape toti sunt nocivi; pana si cei mai putin toxici pot da, daca sunt in exces, tulburari de metabolism sau in functionarea ficatului ori pancreasului.

Acidifiantii. Folositi in special in bauturile carbogazoase, dau un gust usor acid produsului.
Conservantii. Sunt cei care prelungesc viata produsului, crescand termenul de garantie. Cei mai nocivi sunt nitritii si nitratii, dar exista si conservanti care, chiar daca sunt chimici, au fost declarati, deocamdata, inofensivi. Priveste-i cu prudenta si nu uita ca exista substante naturale care pot fi folosite pe post de conservanti (zerul, otetul si mierea fac parte dintre acestia).

Amelioratorii de gust. Extrem de utilizati, imbunatatesc gustul produsului; exista si amelioratori de miros. Se gasesc in o multime de produse si au acelasi dezavantaj ca si colorantii: pot masca un gust neplacut. Gustul mult mai bun poate crea si dependenta alimentara fata de produs.

Emulsificatorii. Omogenizeaza continutul, asigurand un amestec stabil intre apa si grasimi, care altfel s-ar separa (lucru care se intampla la iesirea din garantie, mai ales daca produsul nu este depozitat cum trebuie).

Text: Elena Aromin; Foto: arhiva Edipresse.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3