Drepturile parintilor

Am dreptul sa… si n-ai ce sa-mi faci!

Ce simte un parinte care este sfidat astfel de propriul copil?! Cat de patetic ar fi sa ii spuna: „da, dar ca parinte am dreptul…. Stiu ca te poti simti furios, neputincios, ca autoritatea ta de parinte este amenintata, ca simti ca ai pierdut complet controlul, ca toata lumea pare sa fie de partea copilului tau si ca nimeni nu vrea sa inteleaga si punctul tau de vedere, ca simti ca iti fuge pamantul de sub picioare, deoarece nu stii daca mai poti face ceva pentru copilul tau. Si poate faci si o depresie, ca sa pui cireasa pe tort.

In primul rand, nu trebuia sa fi ajuns aici. Niciun copil care a inteles care sunt limitele comportamentului in societate, care a inteles sa ii respecte pe cei din jur, sau pe care nu s-a pus o presiune exagerata de obedienta nu va spune asa ceva. Schimba-ti atitudinea!

Ce nu trebuie sa uitam

• Toti avem drepturi, nu doar unii dintre noi.
• Nu confunda „faci cum spun eu sau „fac ce vreau cu drepturile.
• Unul dintre cele mai importante drepturi ale parintilor este acela de a stabili limite – rezonabile.
• Pe masura ce copilul creste, parintele trebuie sa isi schimbe atitudinea si sa isi invete copilul sa isi respecte drepturile respectandu-le in primul rand pe ale altora (unde o fi lumea aia, ca ma mut in ea maine?!)
• Adolescentii au dreptul sa isi exprime dorinta si vointa in mai mare masura decat copiii, ca parte a procesului lor de maturizare.
• Respectarea drepturilor nu are de-a face cu frica!

Oricine are dreptul la OPINIE

Drepturile parintilor si ale copiilor vin in discutie, de obicei, fie atunci cand ele sunt incalcate, fie cand copilul cere mai multa libertate, limite mai flexibile, cand parintii nu sunt de acord cu relatiile de prietenie ale copilului, cu a petrece timpul pe afara sau la calculator, atunci cand ar trebui sa studieze, si alte situatii de acest gen. Chiar nu are rost sa declansam lupte, razboaie interminabile in aceste cazuri. Chiar daca afectiv ne simtim extrem de frustrati. Nu obtinem decat deteriorarea relatiei cu copilul.

Daca simtiti ca va infuriati, amanati orice discutie si ganditi-va bine la ceea ce veti spune. Exprimati-va gandurile si sentimentele fara sa acuzati, fara sa jigniti, pentru ca exact asa va face si copilul cu voi. Modelati din timp respectul pe care il cereti de la copil prin respectul cu care va tratati propriii parinti, dar si propriul copil (fara jigniri, fara intoleranta). Acceptati ca orice fiinta umana are dreptul la o opinie. Si are dreptul sa si-o si schimbe. Invatati-l sa respecte ideile altora, chiar daca nu e de acord cu ele. Invatati copilul sa isi stabileasca prioritatile si sa isi aleaga prietenii. In felul acesta, nu va fi nevoie sa intrati in dispute pe aceste teme mai tarziu.

Text: Cristiana Haica; Foto: HEPTA, DREAMSTIME
 

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2