Despre prietenii copiilor

„Ma bag in seama cu toata lumea
Matusa mea spune despre mine ca sunt magnet social. Cred ca e ceva de bine. De cand eram mica imi placea sa ma bag in seama cu toata lumea.

Imi place cand ceilalti se uita la mine, vorbesc cu mine. Daca vrei sa plang, nu vorbi cu mine si nu ma lasa sa vorbesc. Asta ma dispera. Doamna educatoare ma lasa sa raspund mereu la lectii, desi uneori ma cearta ca vorbesc neintrebata.

Dar mie imi plac oamenii. Toti. Ma imprietenesc cu toata lumea din tramvai, din magazine, ma cunosc vanzatoarele, la gradi, daca e cineva nou, eu ii prezint gradinita, il intreb cum il cheama si ce cauta acolo, chiar daca e om mare sau copil. Ma distreaza sa fac asa.

Tati mi-a zis ca o sa am de pierdut pentru ca vorbesc prea mult, dar mie imi place. Cand voi fi mare, vreau sa fiu ca Andreea Esca, sa prezint stirile la televizor. Sa se uite toata lumea la mine si sa auda ce vorbesc.”

Eu nu mai sunt la gradi…
… ci la scoala. Dar am o problema – sunt disperata sa am prieteni si nu am reusit pana anul acesta. Parintii mei sunt mai singuratici si nu prea am avut prieteni de familie, iar prieteni copii nici atat. La gradinita abia aveam timp sa ne jucam si nu mi-am facut prieteni.

Mergeam la o gradinita foarte buna, in alt sector, si eu nu ma intalneam cu copiii de acolo prin parc. Oricum nici in parc nu prea ieseam pentru ca noi avem casa la curte si ma jucam singura pe-afara.

Din cand in cand, mama mai chema cate o doamna cu copilul ei ca sa ne jucam, dar, de cele mai multe ori, pe mami o supara galagia pe care o faceam noi si nu mai chema copilul acela. Acum, la scoala stau mai mult cu copiii pentru ca noi avem si afterschool dupa ore. Si am inceput sa ma imprietenesc cu fetele.

Ca baietii sunt cam agitati si nepoliticosi. Dar am observat ca fetele vorbesc numai despre inele, bratari, haine de firma, masinile scumpe ale parintilor, despre vacante in strainatate si alte lucruri din acestea.

Am si eu mobil acum si haine de firma si, ca sa le atrag atentia fetelor, am inceput sa mint ca si tata are masina scumpa, ca noi mergem in alte tari in vacante si spun si eu cam ce spun ele. Numai ca m-a auzit Doamna si m-a luat deoparte si m-a intrebat de ce mint. Am plans ca vreau si eu sa fiu prietena cu ele.

Am doar fete prietene
Eu sunt baiat, dar imi place sa ma joc doar cu fetele, baietii sunt prea rai si se bat mereu, alearga, urla. Mie imi place sa ma joc cu fetele pentru ca ele sunt mai cuminti si asculta ce spui. Mai ales asta imi place – ca asculta ce spui.

Nu te intrerup, nu te fac prost si nu sunt mereu ocupate. Asa cum fac parintii mei. Dar mama si tata nu sunt de acord ca am prieteni numai fete, i-am auzit spunand ca poate am probleme si ca ar trebui sa ma duca la un doctor. Dar nu am probleme. Am doar prietene.

Barfitoarea clasei
Doamna a spus ca nu imi aleg bine prietenii, ca sunt si alti copii in clasa cu care merita sa fiu prietena. Abia de atunci au inceput problemele – Alina, barfitoarea clasei, a auzit ca mint despre bogatiile mele si a spus la toata gasca.

Nu mai vorbeste niciuna din ele cu mine si ma tachineaza mereu. Le-am adus bomboane sa ma ierte, dar, dupa ce le-au mancat, au spus ca sarantocii si mincinosii ar trebui sa isi vada lungul nasului. Ma simt foarte prost acum.

Daca nu minteam, nu ma primeau in grupul lor, acum am mintit si iar nu ma primesc. Ce sa fac? Mami ma cearta si spune ca eu sunt de vina. As vrea sa mor. Cum sa ies eu singura din situatia asta?

Am avut si eu o prietena
De fapt, eram trei. Dar cea de care va povestesc voia sa fie si cu alte fete, mai bogate. S-a imprietenit cu ele si nu ne mai baga pe noi in seama. Dar s-a intamplat ceva – una din prietenele ei bogate i-a furat ceva din casa cand a fost la ziua ei.

Parintii au aflat si s-au certat, iar prietena mea, desi a fost pagubita, tot ea a fost exclusa dintre fetele bogate. Acum vrea sa fie din nou cu mine. Am sa o las pentru ca o iubesc, e prietena mea si cand face greseli.

Andrei nu este inteles
Eu sunt sora mai mare a lui Andrei. Va scriu pentru ca vreau sa stie toata lumea ca fratele meu vrea sa il placa copiii. Nu e rau, cum spune lumea. Daca stii cum sa il iei, nu tipi la el, daca nu ii iei jucariile, si el este foarte bun cu tine.

Dar se enerveaza repede. La gradinita nu se joaca copiii cu el si spun ca este rau, si atunci el este si mai rau. Doamna da vina pe el pentru orice se intampla rau in clasa, pentru ca toti dau vina pe el, chiar daca nu e vina lui. Andrei e mereu trist: pe el nu il iubeste niciun copil in afara de mine.

El mereu se gandeste cum sa faca sa aiba prieteni. Si de aceea, uneori, nu e atent la ore. Doamna lui i-a spus mamei sa il duca la doctor, ca poate are ADHD, dar Andrei e doar un copil care nu e inteles.

Text: Cristiana Haica, Foto: Dreamstime.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2