Tati stie mai bine

Sunt cateva domenii' in care taticii pot fi mai buni decat mamele in relatia cu copilul:

• copilul invata sa isi asume riscuri – fi e ca este vorba de a se urca in copaci, fi e a invata sa mearga pe bicicleta, role, schiuri, taticii sunt mai deschisi sa lase copiii sa incerce lucruri noi si sa ii ajute sa invete lucruri noi.

  Mamicile au un atasament protector cu copiii lor, sunt axate pe a avea un copil sanatos si afl at mereu in siguranta si evita ele insele comportamentele riscante.

  Dar daca copiii nu experimenteaza uneori si riscul controlat (prin activitate fi zica), risca sa fi e victimele riscului necontrolat – se vor rani mai usor. Un tatic ar spune: Trebuie sa cazi mai intai pentru a invata sa iti tii echilibrul.

  Daca te temi de cazatura, nu poti invata'. Ce ar putea face mama – sa invete sa accepte acest lucru, sa se intrebe: Oare copilul este chiar in pericol sau eu nu pot suporta sa ma uit la el facand acele lucruri? Oare chiar e in pericol sau se poate lovi doar putin?';
   

• nu se grabesc sa reactioneze imediat ce copilul plange sau tipa – tatal mai degraba analizeaza scurt despre ce este vorba si daca copilul este in real distres, intervine, daca nu – il lasa sa faca fata situatiilor difi cile, pe cand o mamica, de cele mai multe ori, sare si intervine.

  Este modul taticilor de a-si pregati copilul pentru lumea adevarata. Uneori, mama se intreaba daca el isi iubeste copilul la fel de mult ca ea – ei bine, da, dar nu vorbeste prea mult despre asta.

  Si o sa ti se reconfi rme ca da, il iubeste, cand o sa fi ti in vreo vizita pe undeva si o sa vezi ca i se lumineaza fata cand se uita la fetita lui sau cand ii va povesti cumnatului lui, speriat de gandul ca nu va fi un tata bun, cum el a fost cucerit pe loc de mo galdeata despre care stia ca e bucatica din el.

Implicarea tatalui in cresterea copilului este fundamentala in primul rand pentru ca invata copilul rolul de gen masculin.

Mamicile au impresia castapanesc magia cresterii copilului, si, apriori, il considera pe tatic incapabil de a atinge performantele lor in a-l linisti, hrani, imbraca, spala etc. pe cel mic. Nu le trece prin minte ca tati stie uneori mai bine.

Adevarul este ca nimeni nu s-a nascut invatat si ca asa cum mamele stiu instinctiv lucrurile, asa stiu si taticii. Ca nu sunt lasati sa faca lucruri sau ca se prevaleaza de nestiinta', ca sa se eschiveze de responsabilitati (nu-l incuraja!) asta este o cu totul alta poveste.

Tati e diferit. Si diferentele sunt bune. Pentru ca ne invata multe lucruri. Cum sunt, de obicei, tatii diferiti?

• Isi asuma riscuri si invata si pe copil cum sa o faca.
• Sunt centrati pe gasirea de solutii la problemele ce apar, nu pe cauze neaparat, si invata
• copilul o alta cale de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor.
• Sunt mai relaxati cu regulile, ceea ce incurajeaza formarea discernamantului la copii.
• Nu sunt atat de emotionali in abordarea copilului si le educaastfel curajul si taria de caracter.

Ce pot aduce proaspat taticii in a face fata copilului? Nu obligatoriu, dar in general:

• sunt mai jucausi si sunt capabili sa stea la joaca (precum copiii) ore intregi;
• stiu sa faca lucrurile neplacute in joaca;
• sunt mai putin perfectionisti, sunt centrati pe a face lucrurile, nu pe a face lucrurile cum trebuie;
• au mai mare incredere in propriul instinct si sunt mai putin anxiosi, poate si pentru ca au mereu expertul (mama) pe aproape?!
• sunt mai putin emotionali decat partenerele lor, aduc alte argumente in a conditiona copilul si nu din cele de genul daca nu faci asta, ma superi sau nu ma iubesti'.

Text: Cristina Haica; Foto: Dreamstime.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2