Mama singura: ghid de supravietuire

Copilul tau are nevoie de reguli, pentru ca astfel capata un sistem de referinta si o confirmare constanta a grijii si dragostei parintesti; si tu ai nevoie de reguli, pentru ca si tu vei avea un sistem de referinta si o confirmare a rationalitatii.

Copilul poate sa iti fie prieten, dar nu egal, oricat de matur ar parea; nu te poti sprijini pe el asa cum are el nevoie sa se sprijine pe tine, pentru ca vor exista si momente in care va trebui sa-l sustii.

Nu plange pe umarul copilului tau. El este mai putin capabil decat tine sa isi gestioneze viata emotionala. Nu il incarca cu ceea ce nici tu nu poti gestiona.

Ajuta-i sa accepte!
Copilul tau are tendinta sa se opuna realitatii, sa o accepte cu greutate pentru ca te vede cum te raportezi tu la aceasta realitate.

Te vede plangand, vaitandu-te, oftand, vede panica si neputinta ta. Daca vei cauta si vei evidentia in viata ta de acum nu esecurile, ci lucrurile pozitive, intamplarile placute, succesele, oricat de marunte ar fi ele, si atitudinea copilului se va schimba.

Un copil se sperie cand isi vede mama daramata, coplesita de situatie, pentru ca nu stie ce se va intampla cu el, observa ca nu se poate baza pe ea si ii e frica sa nu o piarda. Deci, cere ajutor specializat si revino-ti urgent, pentru ca situatia poate fi realmente si altfel decat o vezi tu acum.

Nu dispera!
Ca mama divortata, cu doi copii, parca mi se atribuie imaginea unei sfinte, iar prietenii ma intreaba, cu mila si admiratie, cum ma descurc. Le raspund mereu zambind: Fac ceea ce trebuie sa fac', pentru ca acesta este adevarul.

Acum nu mai exista certuri legate de ceea ce ai sau nu de facut, cine ce treburi face in casa. Teoretic, greutatile se dubleaza, dar, practic, nu mai pierzi energie si nervi pentru a distribui treburile casnice, certandu-te cu el pentru ca nu le face cand si cum vrei tu, avand insomnii din cauza resentimentelor.

Nu imi mai submineaza nimeni autoritatea – cand spun un lucru, e respectat. Adevarat, responsabilitatea e mai mare, dar copiii stiu clar ce au de facut, nu mai e cineva care sa spuna lasa, ca maicata e nervoasa, fa, tata, cum vrei tu'.

Fac ce vreau, cand vreau in casa mea, nu mai trebuie sa tin cont ca nu pot lasa fardurile pe policioara ca il deranjeaza pe dumnealui, nu mai trebuie sa sortez hainele pe culori si pe dimensiuni, stau cat vreau in baie.

Doua weekenduri pe luna, cand copiii merg la tatal lor, am timp pentru mine! Ceea ce nu s-a intamplat niciodata in zece ani de casnicie!

In mod sigur, nu este usor sa fii singura, in special din punct de vedere financiar, insa este mult mai bine decat sa traiesti intr-o casnicie nefericita.

Fetele m-au ajutat enorm!
„Am ramas singura, cu fetele mele, dupa niste ani de casnicie pe care i-am petrecut mai mult fara sot, pentru ca el avea doua joburi si dupa orele de serviciu gasea unde sa se duca, astfel incat sa nu vina direct acasa.

Copiii au fost martorii certurilor noastre, uneori si ai batailor, pentru ca sotul meu avea impresia ca fac anume lucrurile, ca sa il enervez pe el. Dupa divort, nu s-a schimbat mare lucru in ceea ce faceam zi de zi, bani au fost mai putini, e adevarat, dar liniste foarte multa.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3