Gata, s-a terminat pentru totdeauna. Casnicia mea s-a destramat', si lacrimile inca iti tasnesc din ochi. E multa durere si tristete in sufletul tau, dar si in sufletul copilului tau.
Daca iti iubesti cu adevarat micutul, nu il vei indurera cu resentimentele tale fata de fostul partener, pe care el il iubeste pentru simplul fapt ca ii este parinte.
Dar nu poti sa te arati vesela si fericita atat timp cat tu simti altceva.
Ai citit si ai auzit de atatea ori ca trebuie sa salvezi, sa protejezi imaginea celuilalt parinte, pentru binele copilului tau.
Cum sa faci asta cand tie iti este foarte greu? Cand ziua este prea mica pentru a face tot ceea ce trebuie, si noaptea prea scurta pentru a te putea odihni?
Uneori, ai impresia ca nu vei putea merge mai departe, ca vei claca, insa de dragul copilului te ridici si continui sa faci planuri.
Este destul de greu sa cresti un copil in doi, iar de unul singur este de-a dreptul coplesitor. Iar daca sunt mai multi copii…
Dar ridica fruntea si pretuieste faptul ca ai curajul sa infrunti viata de una singura. Ceea ce nu oricine este in stare sa faca.
25% dintre copiii crescuti de un singur parinte sunt predispusi sa repete un an la scoala, fata de 14% dintre copiii care cresc cu ambii parinti.
Mai bine fara?
Nu este deloc usor, dar trebuie sa recunosti ca iti este mai bine decat inainte. Daca ar fi usor sa fii mama singura, probabil ca toate femeile ar divorta dupa nasterea copiilor.
Bucura-te de libertatea ta si de posibilitatea de a decide singura pentru viata ta. Impreuna cu copilul tau faceti acum o echipa si amandoi veti face tot ce este posibil sa va fie bine.
Nu iti imagina ca trebuie sa devii sclava copilului tau, acum, ca esti singurul parinte. Si nici sa pui pe primul loc pe lista prioritatilor implinirea mofturilor lui, pentru ca – saracutul! – nu are si tata.
Pe primul loc trebuie sa fii tu, sanatatea si securitatea ta, caci de acestea depinde bunastarea copilului tau, nu de numarul de jucarii, haine de firma si vacante de exceptie.
Nu intra in competitie pentru afectiunea copilului cu tatal lui, pentru ca nu este o competitie egala. Nu conteaza cine este mai darnic, conteaza cine este mai echilibrat, caci pe acela se va baza copilul vostru.
Acum tu esti seful
Spre deosebire de situatia de dinainte, acum tu esti seful in casa. Iti stabilesti singura obiectivele, limitele, iti planifici timpul. Daca nu vei avea pretentia absurda de a fi perfecta in tot ceea ce faci, situatia de acum va fi pentru tine cel mai bun context pentru dezvoltare.
Nu uita sa impui limite atat pentru tine, cat si pentru copil, deoarece un sef fara un regulament de ordine interioara' nu este un sef adevarat si nu va putea conduce asa cum trebuie.
Limitele le veti putea stabili impreuna, tu si copilul, de comun acord, si tot amandoi veti avea grija ca ele sa fie respectate.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3