Copii de bani gata

Despre „prototipul copilului de bani gata
Si totusi, cine este acest copil de bani gata? Este el obligatoriu un copil bogat? Nu neaparat. Nu toti copiii din familii cu posibilitati peste medie devin „copii de bani gata.

Un asemenea copil poate proveni dintr-o familie obisnuita, dar parintii lui, pentru a „rascumpara indiferenta, certurile, timpul lipsit de langa copilul lor, din dorinta de a-i darui lui tot ce nu au avut ei in copilarie, din dorinta de a epata, ofera copilului peste masura, poate privandu-se pe ei de anumite lucruri.

Ei pot transforma un copil cu sanse, cu potential de realizare, intr-un personaj demn de mila. Acest copil de bani gata nu este neaparat unul fericit… Este un copil care invata de mic ca ce este mai important in viata, valoarea numarul 1, este banul, valoarea numarul 1 este este sa ai.

Sa ai, sa primesti, nu sa faci ceva pentru a avea. A avea, ca un privilegiu al simplului fapt ca te-ai nascut.

Cine e de vina?
Este copilul de vina? Parintii? Exista o vorba cam neprietenoasa: „nu e prost cine cere …; de aceea, indrept degetul acuzator catre parinti.

Parinti care, din bune intentii, din dragoste, din sentiment de vinovatie, trasforma copilul intr-un candidat la esec.

Fie ca nu reusesc sa isi priveasca descendentul ca pe o fiinta umana de sine statatoare, ci mai degraba ca pe unul dintre obiectele reprezentative pentru statutul, pozitia lor sociala, daruindu-i peste masura, asa cum isi decoreaza propriul SUV sau propria casa, sau persoana, fie nu vor, sau nu sunt capabili sa priveasca acest copil in viitor.

Devenirea lui, sistemul lui de valori, invatamintele si experientele utile, cu ajutorul carora el urmeaza sa fie un adult capabil, sunt ignorate.

Acesti parinti sunt, de fapt, ei insisi niste copii mari (a se citi imaturi afectiv) chiar si din simplul fapt ca nu reusesc sa se proiecteze in viitor, nici pe ei si nici pe acel „ceva mai scump decat ei insisi: copilul lor. Isi imagineaza ca sunt eterni – si ei, si averea lor -, intr-o lume in care nimic nu este vesnic, totul se poate oricand transforma, mai devreme sau mai tarziu.

Oricand, o avere care a dat un statut artificial unui copil, unui adolescent, poate disparea, din varii motive, lasand acel copil fara aparare, fara sisteme eficiente de functionare, protectie, supravietuire intr-o lume dura.

Efecte
Cum va fi copilul meu, pe care l-am transformat in disfunctionalul „copil de bani gata acum, cand este prescolar?
Dar in adolescenta? Va fi el unul dintre rarisimii adolescenti buni, iubitori, recunoscatori, care isi vor vedea de treaba lor la scolile scumpe pe care sunt dispusa sa i le platesc?

Va considera el scoala o valoare, un sistem de la care are ceva de obtinut? Va fi el interesat sa foloseasca pentru sine unul dintre zecile de optionale pe care le platesc, la disperare, doar-doar va fi vreun profesor dispus sa imi spuna ca am un copil de exceptie, cu talent in nu stiu ce domeniu?

Ok, eu il obisnuiesc de mic sa nu ii lipseasca nimic, sa aiba totul inainte de a-si dori el ceva, sa ii cumpar tot ce inseamna tehnica inventata pentru om, sa ii dau bani de buzunar pentru a-i sparge prin baruri scumpe sau sa manance la fast-food-uri deoarece eu, fiind prea ocupata sa produc bani (ca sa aiba el ce sa cheltuie), nu am timp sa ii fac mancare sau sa ii pun un pachetel in ghiozdan.

Copilul meu o sa fie cel mai tare pentru ca platesc o armata de oameni sa se ocupe de el. Profesori, meditatori, scoli unde nu are oricine acces, bona, menajera, bodyguard, sofer … Oare am uitat ceva?

Parca lipseste ceva si nu imi vine in minte ce… A! Mi-am adus aminte! Care dintre voi stie unde pot gasi o mama sau un tata pentru copilul meu, ca platesc bine, nu ma uit la bani cand vine vorba de copilul meu!

Ce aveti cu copiii de bani gata?
Ei nu sunt niste neajutorati, ei sunt numai parazitari. Ce este rau in a avea de toate!? Ce, voi nu vreti sa aveti de toate?

Ei sunt oamenii unui vis implinit. Visul nostru, al tuturor. Sa nu avem nici o alta preocupare decat aceea de a cheltui. Si pana la urma, de ce nu? Daca altceva nu li se cere! Ei au adulti in jurul lor care nu le cer, le ofera. Oameni platiti sa mimeze ca le pasa.

Asa ca vor creste si vor deveni maturi care clipesc nedumeriti atunci cand, in casnicie, li se va pretinde sa isi asume responsabilitati. Care responsabilitati? Cine trebuia sa se ocupe de chestia asta – responsabilitate? Care dintre angajatii mei? Aaaa, nu e nimeni platit pentru asta? Pai cautati, frate, pe cineva sa se ocupe!

Daca se intampla sa mai faca si copii, atunci e grav, pentru ca aceste fiinte – copiii copiilor de bani gata, generatia 2 – vor ridica mari probleme generatiei 1, care nu prea va sti ce sa faca cu ei. Vor aplica aceleasi metode educationale „eficiente care au fost folosite in cazul lor cu mare succes, si vor obtine o a doua generatie de alienati de lumea reala.

Daca nu cumva, aceasta generatie 2, din spirit de fronda, isi va invata „lectiile in stilul ei propriu, cu totul diferit de lumea reala.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3