Alege basmul cu grija – sa nu fie violent, sa contina o stare de totala detasare, impunandu-ti oarecum sa rostesti cuvintele calm, cu intonatie blanda. Nu folosi tonuri dure si interjectii stridente si nu face excese de modelare teatrala a vocii.
Este foarte important sa nu intrerupi la mijloc un basm odata inceput (pentru a pune copilul sa se culce sau pentru ca pur si simplu te-ai plictisit). Citeste basmul ca si cum l-ai spune in gand si ai incerca sa adormi catre sfarsitul povestii.
Accentul pe unele personaje Psihologia moderna a descoperit ca iarna atat copiii, cat si adultii prefera prezenta in basm a anumitor personaje. Astfel, s-a demonstrat ca iarna sunt preferate basmele in care apar zeite, zane bune, care sunt descrise a fi stapane pe destinul omului de rand.
Dorinta arhetipala a noastra este cea de a avea un zeu care seamana unei mamici atotputernice, ce ne poate ajuta oricand am dori. Readucerea in plan constient a acestei dorinte din subconstient prin basm pare uneori un vis foarte viu iarna, cand totul este straniu, stralucitor si alb.
Ca urmare, in foarte multe cazuri, aceasta stimulare a visului viu ne scade tensiunea psihica. In cazul copiilor, efectul zanelor despre care afla din povesti este si mai intens. In realitate, s-a dovedit ca aceste simple vise induse prin basm influenteaza activ unele aspecte electrice ale scoartei cerebrale, depistabile prin E.E.G. (electroencefalograma).
De retinut: Alege sa citesti micutului tau basme cu zeite sau zane bune in care tu incerci sa te implici, ca si cum ai avea varsta la care poti visa sau crede in acea poveste. Aminteste-ti ce simteai cand erai mica si citeste-i basmul din prisma unei fetite de cinci – sase ani care redescopera acea poveste.
1. Basmele foarte scurte, in care un erou principal trece prin prea multe chinuri pentru a obtine ceva tintit.
2. Oricare poveste in care succesul unui personaj implica razbunare sau moartea competitorului.
3. Povestile in care personajul principal reuseste, insa nu se mai scrie despre parintii sau prietenii lui.
4. Basme ca ale lui Hans Christian Andersen, cu final trist.
5. Legendele japoneze cu final neasteptat.
6. Oricare poveste in care predomina teama de moarte.
7. Basmele in care apare pregnant tema posibilitatii de pierdere a fortelor magice sau personajul imbatraneste.
1.O poveste cu personaje fantastice puternice, ce infrang orice obstacol, precum zane bune, vrajitori buni, elfi, dragoni etc.
2. Povesti cu Mos Craciun sau adulti protectori.
3. Povesti cu descrieri de peisaje frumoase, in care chiar si zapada capata valente de decor mirific.
4. Povesti cu copii sau tineri eroi ce au sau capata puteri miraculoase ori sunt manati de dragoste sau de o dorinta de a face bine oamenilor.
5. Povesti bine inchegate si detaliate, ce inchipuie o lume diferita de a noastra, in care se poate evada.
De preferat, alege un basm cu zane, zeite sau spiridusi care ne pot ajuta oricand. Dar nu uita ca povestea sa aiba totusi si un anume pitoresc. Nu alege povesti scrise cu propozitii simple, in care nu sunt descrise amanuntit mici peisaje, mici obiecte sau stari sufletesti.
Povestea trebuie sa abunde in descrieri de aspecte ale lumii de basm, in care se petrece actiunea basmului. In acest fel, tu, si mai ales copilul, va puteti desprinde prin imaginatie de realitate. Ruperea filmului realitatii in basmul de iarna este secretul visarii, romantismului, care scade riscul incarcarilor agresive.
De retinut: Ai grija, totusi, cand alegi, pentru ca aceste detalii sa nu fie plictisitoare. Daca ii spui copilului din amintire o poveste din cele pe care le stii, pune accent pe a-i oferi detalii despre cum este acea lume. Gandeste-te ce vezi in cazul in care esti unul dintre personaje.
Text: Marius Radu, cercetator Academia Romana
Foto: 123rf.com
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2