In urma cu peste 800 000 de ani, odata cu inceperea dezvoltarii limbajului articulat, omul a creat primele mituri si legende, care aveau atat un rol educativ, cat si de incurajare.
De aceea, avand radacini adanci in memoria noastra colectiva, basmul si-a pastrat un impact psihologic asupra oricui, fie copil, fie adult.
Legenda si, mai tarziu, basmul lumii primitive aveau, se pare, un rol foarte important in franarea pornirilor violente umane, omul fiind considerat, ca si in prezent, cea mai agresiva fiinta inteligenta a tuturor vremurilor.
Studiile efectuate anul trecut de catre psihologii olandezi de la Universitatea Einhoven au scos in evidenta faptul ca majoritatea basmelor populare au, prin structura lor logica narativa, dar si prin alte aspecte, o capacitate uimitoare de reducere a starii de fond a agresivitatii umane.
Dr. Annell Von Donhaell a descoperit astfel ca citirea sau ascultarea unor basme, mai ales iarna, poate produce o serie de modificari psiho-fiziologice care au ca urmare diminuarea pana la maxim a acestei agresivitati.
Surprinzator, acest efect este sesizabil atat la copii, cat si la adulti, indiferent de temperamentul si nivelul de cultura al acestora.
Basmul, fie citit, fie ascultat, prezinta o serie de aspecte care pot influenta pe cai foarte diferite starea noastra sau a copilului in orice perioada a anului.
In paranteza fie spus, este mai recomandabil sa ii citesti celui mic o poveste seara, inainte de culcare, decat sa stati impreuna la televizor sau sa-l lasi sa se joace pe calculator pana tarziu, in noapte.
Iarna, insa, omul este nevoit sa se adapteze, in anotimpul alb, la un mediu total diferit de conditia sa. Omul este, in esenta, o fiinta tropicala, care se simte bine cand afara e cald si frumos, in timp ce frigul si vremea urata au, din contra, un efect puternic depresiv. Influentele obisnuite ale basmelor asupra psihicului nostru capata, acum, noi valente.
Totul este amplificat, si starile de bine, si perceperea violentelor sau a pericolelor. Din acest motiv, basmele fantastice bine alese pot deveni, iarna, un fel de „terapie, care sa ne vindece de temeri, care sa ne ajute sa evadam si care sa „trateze agresivitatea inascuta.
Nu uita ca in acest anotimp toti percepem mai intens misterul si tot ceea ce este legat de supranatural. Tot de aceea, si Sarbatorile de iarna ne par feerice.
In mod surprinzator, psihologii au descoperit ca vocea pe care citim oricare poveste de mister iarna este mai deosebita. Astfel, chiar daca nu ne dam seama, atunci cand citim un basm, iarna, vocea noastra este mai calma, mai profunda, mai misterioasa si mai expresiva.
Chiar si atunci cand citim in gand un basm, deseori ne auzim vocea cu o doza mai mare de mister, dar nu si de alerta. Citindu-i micutului nostru o povestioara oarecare, iarna, putem sa ne dovedim ca vocea noastra are un timbru specific, analizand o simpla inregistrare pe casetofon si comparand-o cu cea a aceleiasi povesti spuse vara.
Acest specific al vocii, ce demasca implicarea noastra in misterul basmului, are un efect foarte important asupra starii noastre de tensiune agresiva. Astfel, s-a constatat ca 86% dintre mamicile si 75% dintre taticii care spun zilnic basme copiilor, iarna, devin mai putin agresivi.
Explicatia consta in faptul ca iarna, atat femeile, cat si barbatii care incearca sa se implice afectiv in basmul pe care-l spun sau il citesc, sufera modificari active ale centrilor nervosi cardiaci.
Cercetatorii olandezi au descoperit astfel ca vocea usor soptita, folosita pentru basme, de catre mamici, influenteaza ritmul descarcarilor unor curenti electrici din creier catre inima.
Ca urmare, la randul sau, inima va trimite anumite impulsuri care au menirea sa linisteasca intreg creierul. Astfel se explica de ce copilul care asculta un basm simte calmul si linistea din atitudinea si vocea cititorului. Se intelege ca acest efect conduce la o linistire foarte rapida a micutului, chiar si daca acesta nu intelege basmul citit.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2