Oare soțul mă înșală?

Niciodată nu părem a ne aștepta ca acest lucru să se întâmple, parcă atunci când ne căsătorim luăm soțul cu garanție de credință. Uităm tot ce părea suspect înainte…

„Este clar! Soțul meu mă înșală – e ceva ce am făcut eu…”. Acesta este primul gând care vine în mintea unei femei. Și trece la acțiune.

Fie începe să îl hărțuiască, să îi reproșeze, să caute dovezi, fie, discret, încearc să îl recucerească schimbând câte ceva în aspectul sau comportamentul ei.

Prima dată în viața mea când am văzut o femeie pe care o înșela soțul a fost când aveam 19 ani. Era o colega de birou. Nu era nici frumoasă, nici urâtă, era inteligentă, se îngrijea, gătea bine, era mulțu mi tă de căsnicia ei.

Singurul lucru negativ care mai răzbătea când povestea despre soțul ei era faptul că el nu prea mai era interesat de sex, avea un job destul de solicitant, spunea ea. Îmi plăcea să o urmăresc zi de zi cum își schimba și asorta ținutele, avea mult bun-gust.

Până într-o zi, când a venit nemachiată, cu ochii roșii, cu hainele de cu o zi înainte. Am crezut că este bolnavă și am insistat să îmi spună ce o doare. Și a izbucnit în plâns – „Soțul meu mă înșală. Divorțăm.”

„Bărbații nu înșală niciodată degeaba”, spunea un bărbat, dar se pare că, spre deosebire de femei, ei uneori chiar o fac degeaba. Adică din plictiseală. Ca un sport.

Roata se întoarce
Am auzit atât de multe po vești ale femeilor înșelate de soții lor, încât aș putea face un serial cu foarte multe episoade, în care acțiunea să nu se repete nici măcar o dată. Poveștile nu au niciodată același tipar. Singurul lucru comun e că femeia este luată prin surprindere. Adică replica „nu mă așteptam”. Cum ar fi să te și aștepți la asta?

Parcă nu îți mai vine să te căsătorești, nu? Dacă trăiești mereu cu gândul că el ar putea face oricând asta, mai bine nu mai intri în relație, nu? Când spui „da” din toată inima, te aștepți să fie pentru toată viața.

Cum era? „Până moartea ne va despărți', numai că uneori moartea este blondă, tânără și hoață de soți. Pentru că „moartea”, când fură soțul unei alte femei, știe că el este căsătorit. Și par că nu este interesată de faptul că și ea este femeie și că roata se întoarce…

Ea crede probabil că este suficient de versată să nu pățească așa ceva. Culmea e că și soția acelui bărbat gândea la fel.

O prințesă pentru rege
Din mânia persecuției sau dintr-un prea dezvoltat simț al responsabilității, femeile înșelate se întreabă: „E ceva ce am făcut eu? Cu siguranță că da, uite cum m-am neglijat, uite cum l-am neglijat și pe el, cum îl certam mereu, eram urâcioasă, nemulțumită etc.'

Dar uită că și el era asemenea de multe ori și că, atunci când conviețuiești cu cineva, se mai întâmplă să nu fii numai un zâmbet și mereu ca o floare. Dacă ți-ai obișnuit soțul ca el să fie regele casei și tu sclava Isaura, probabil că, la un moment dat, regele o să-și dorească o prințesă răsfățată, nu o sclavă.

Și se găsesc destule. O prințesă față de care el să își arate puterea, farmecul, hărnicia, masculinitatea, pentru că față de tine nu mai are ce demonstra, tu le consideri implicite și oricum nu le apreciezi. Ție nu îți folosesc la nimic acum, este al tău, că doar ești măritată.

Pentru un bărbat devine insuficient acest lucru. El are nevoie să poată demonstra aceste calități în continuare.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2