Cand mancam carnita si branzica?
Carnea va fi administrata initial fiarta si amestecata cu supa de legume, aceasta din urma fiind introdusa in alimentatie cu doua -trei saptamani inainte.
Branza de vaci amestecata cu piureul de fructe se poate introduce aproape concomitent. Carnea recomandata sugarului este cea de pui sau de vita, carnea de porc si de peste fiind rezervata pentru perioada de dupa un an.
Ce mai papam?
Ficatul de pasare va fi oferit dupa varsta de sase luni. Oul este un aliment ideal pentru oferta de principii nutritive, dar din cauza faptului ca ar putea fi alergenic, va fi administrat dupa varsta de sase – sapte luni, sub forma de galbenus fiert tare. Initial se va oferi un sfert apoi o jumatate de galbenus de doua – trei ori pe saptamana. Iaurtul proaspat poate fi oferit dupa varsta de cinci luni, eventual amestecat cu fainos instant.
Greseli de evitat in pedioada diversificarii
Nu incepe diversificarea alimentatiei prea devreme! Mai exact, nu inainte de patru luni! Ideal, alaptarea exclusiva ar trebui sa poata fi continuata pana la sase luni. Oul, pestele, capsunile sunt printre cele mai alergizante alimente, motiv pentru care trebuie evitate la sugarii sub un an.
Spre varsta de un an, copilul mananca inca doua mese de lapte, circa 500 ml si alte trei mese semisolide (masa de fructe, supa de carne cu carne si piure de legume, o masa de iaurt sau branza de vaci cu fainos instant).
Alte greseli in alimentatie
Atunci cand incepi diversificarea, trebuie sa fii atenta sa nu-i dai puiutului carne in exces. Parintii au tendinta sa cada in exces: carne la pranz, carne seara etc. Trebuie stiut ca in acest moment nevoile bebelusului sunt inca relativ restranse, deoarece continua sa bea lapte, ceea ce ii asigura aportul de proteine.
Atunci cand copilul incepe sa manance aproape ca un adult, parintii nu inteleg faptul ca el inca are nevoie sa bea lapte.
Alimentatia de la unu la trei ani
Incepand cu varsta de un an, bebelusul tau poate manca aceleasi alimente ca un adult, bineinteles, taiate in bucatele mici.
Dupa atingerea varstei de un an, copilul face un salt calitativ de dezvoltare, se perfectioneaza procesele de digestie si cele metabolice, dentitia se completeaza pana la doi ani. La aceasta varsta se fixeaza obiceiurile alimentare pentru toata viata.
Obiceiuri alimentare
Ca parinte, trebuie sa-i asiguri celui mic un program regulat al pranzurilor. Trebuie sa-i intrerupi alimentarea cu biberonul pentru a putea ingera alimente lichide. Nu-i da bauturi dulci inainte de culcare si evita sa-i dai sa bea intre mese. Nu-l invata cu consumul exagerat de dulciuri concentrate intre mese.
Daca vrei sa-l rasplatesti cu ceva dulce, da-i o data, de maxim doua ori pe zi, la sfarsitul meselor principale. Nu-l forta daca nu vrea sa manance.
Suntem mari, ce mancam?
Copilul va consuma zilnic 400 – 500 ml lapte, cate un ou la doua – trei zile, 30 – 40 g carne de pasare, vitel sau peste de trei – patru ori pe saptamana. Oul intreg cu albus, se da copilului dupa varsta de un an si jumatate.
Fainoasele date copilului mic vor consta din: paine, mamaliguta, orez, paste fainoase, prajiturele de casa. Se vor da zilnic fructe si legume, de preferinta crude, dar si sub forma de suc natural.
Ce te sfatuieste nutritionistul
Pentru copiii de doi -trei ani cantitatea de alimente consumate va asigura aportul de proteine cu valoare biologica mare prin consumul de alimente de origine animala cum sunt: laptele (500 – 600 ml/zi), branzeturile (15 g/zi), ouale (cate un ou la doua-trei zile, pana la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul (30 – 45 g zilnic).
La inceput alimentele se dau trecute prin masina de tocat, apoi taiate in bucatele mici. Proteinele vegetale se vor asigura din paine si alte derivate de cereale. Legumele uscate (fasolea, mazarea, lintea) se pot da dupa varsta de doi ani sub forma de supe, piureuri. Necesarul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, paine, fainoase (gris, orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte dulciuri concentrate.
Painea se va da in cantitatea de 70 g/zi, fainoasele – 40 g/zi. Legumele se vor da in cantitatea de 300 g/zi, iar fructele – 150 g/zi.
Text: Dr. Elena-Ramona Popescu, medic de familie, Foto: HEPTA/PHOTONONSTOP.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2