Ce urmeaza sa facem maine? Raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa existe pe buzele adultilor (care s-au maturizat), dar si ale copiilor, cu o seara inaÂÂÂÂinte de acel „maine“.
In parc, copilul se da in carusel, in trenulet, in leagan etc., si, desi i s-a spus si a fost de acord ca ne mai dam o data si gata, el insista „mai vreau, mai vreaaau, te rooog, nu e gata, lasa-ma!“.
Cine are copil de aceasta varsta stie exact despre ce este vorba – „dezastrul“ din casa este de neevitat. Ne resemnam sau dirijam strategic acest mod de cunoastere?
La aceasta varsta, copiii isi petrec cam jumatate din orele de veghe cu activitati scolare sau legate de scoala (chiar daca sunt la gradinita, la grupa pregatitoare, sau sunt in clasa I). Sau asa ar trebui sa se intample.
Unul din patru copii vorbeste mai tarziu, insa cei mai multi dintre acestia nu au nevoie de ajutor special pentru a recupera intarzierea in vorbire, arata studiile.
Ma intreb daca, atunci cand ne vaitam ca micutul nostru nu imparte cu ceilalti, chiar ne dorim sa imparta orice cu ceilalti. Oare nu e mai bine sa il invatam sa aleaga cand e cazul sa imparta si cand nu?
Aproape orice jucarie la aceasta varsta e un prilej de entuziasm. Prin urmare, stimuland copilul sa fie creativ, sarcina noastra pare a fi destul de usoara, caci fara investitii mari ii putem aduce multa bucurie.
Ce mare si ce complicata e lumea din jur! Pentru un copil de un an, este un mare efort si o adevarata provocare sa o inteleaga si sa isi exprime noianul de nelamuriri cu privire la aceasta lume.
Este justificata ingrijorarea unor parinti legata de atasamentul prelungit al copilului lor fata de anumite jucarii sau obiecte?
Ragaie, plescaie, stropeste cu mancarea, face murdar pe el, sub el, in jurul lui atunci cand mananca. Nu descriem un copil de un an, ci unul mult mai mare, din pacate. Copilul care nu stie sa manance frumos.
Ce ar trebui sa faceti, dar si sa nu faceti cand vreti sa invatati copilul sa faca la olita? Lasati deoparte exemplele altora, caci fiecare copil este unic si are ritmul lui de dezvoltare.
Imaginatia si creativitatea incep sa se dezvolte exponential, asa ca jucariile pentru aceasta varsta trebuie sa tina pasul cu nevoile copilului.
Vai! Nu-mi vine sa cred! Ce copil cuminte si ascultator aveti! Nu trebuie sa tipati la el ca sa fie atent si sa auda ce ii spuneti, nici sa il pedepsiti. Va invidiez, sincer. Cum ati reusit?
La aceasta varsta, devin foarte vizibile posibilele semne de intarziere in dezvoltare, iar daca pana acum nu am fost la nicio evaluare psihologica, e momentul sa o facem, chiar daca nu avem niciun semnal de alarma.
Apropiindu-se de 2 ani, copilul devine mai calm, mai echilibrat, mai sigur pe el (mai ales din punct de vedere motor), este independent in miscari.
Copilul de 6-7 ani il depaseste pe cel care era acum un an, nu doar prin dezvoltarea proceselor cognitive si afective (gandire, memorie, imaginatie, atentie, vointa, motivatie), ci si prin dezvoltarea personalitatii.
Dupa o perioada de respiro (intre 3 si 4 ani), de la 4 ani vom trece din nou printr-o etapa dificila, in care copilul are nevoie de consecventa si siguranta.
E prea mare sa poarte scutec, insa continua sa isi murdareasca chiloteii pentru ca face pe el. Nu vrea sa faca la olita sau toaleta. Copilul meu are o problema? Este bolnav sau doar incapatanat?
A trecut de un an si jumatate, si micul explorator, care pana acum pornea de-a busilea, in lungul si latul casei, apoi copacel in picioare, cu ceva mai multa abilitate si viteza, si se catara pe unde nici cu gandul nu gandeai, acum merge si cu spatele, se asaza singur pe scaun, se ghemuieste si se ridica fara sa cada, si escaladeaza obiecte mai mult ca inainte.
Din experienta personala sau a altora, fiecare parinte a invatat ca un copil nu este un catel pe care sa il tii de lesa langa tine sau sa il dresezi sa nu se miste decat atunci cand ii dai tu voie.