Stim cu totii ca plansul este primul mod de comunicare al unui bebelus. Il va folosi oricand are nevoie de ceva sau nu ii este bine.
Cel mai greu in primelele luni de viata e sa intelegem de ce plange bebe. Sincer, nu stiu cate dintre mamici chiar pot face diferenta intre diferitele moduri de a plange ale copilului si sa actioneze exact asa cum trebuie, pentru a-l linisti pe cel mic.
Insa, am putea sa ne dam seama cam ce doreste dumnealui in functie de ziua pe care a petrecut-o, timpul trecut de la ultima masa, temperatura din camera, consistenta scutecului etc. Uneori, orice am face, plansul nu se mai potoleste, iar anxietatea noastra creste, deci si nelinistea bebelusului.
Ca urmare, oricare ar fi succesiunea gesturilor de linistire a copilului, nu uitam ca trebuie sa ne pastram calmul. Pentru ca putem pierde ce este mai important – legatura de comunicare cu copilul. Obiectivul principal nu trebuie sa fie oprirea plansului, ci intelegerea a ceea ce vrea bebe sa „spuna”, felul in care isi transmite el emotiile, sentimentele.
Astfel, copilul va intelege ca primeste de la parintele sau atentie deplina si bunavointa si nu este nevoie sa se infurie. Este foarte util pentru mai tarziu (urmatorii ani de viata).
Citeste continuarea in revista BABY – mai.