De ce ne plac anumite mâncăruri, în timp ce pe altele le refuzăm categoric din alimentație? Mai multe cercetări au scos la iveală răspunsuri surprinzătoare legate de preferințele noastre culinare și motivele care stau în spatele alegerilor noastre în materie de alimentație.
Preferințele pentru anumite gusturi se stabilesc încă din viața intrauterină – spun cercetătorii. În cadrul unui studiu, s-a constatat că acei copii născuți de mame care băuseră mult suc de morcovi în timpul sarcinii au preferat cerealele cu gust de morcovi dintre toate sortimentele care li s-au oferit. Iar dacă mama a fost chinuită de senzația de greață în primele luni de sarcină și a vomat mult, pierzând mult sodiu, copilul născut de ea va tinde să mănânce mai sărat – au demonstrat alte studii. (Vezi mai multe despre alimentația în sarcină)
Genetica are și ea un cuvânt de spus în preferințele alimentare: numărul de papile gustative este determinat de ADN-ul nostru. S-a constatat că 1 din 4 oameni (de obicei, femei mai degrabă) este prevăzut cu mai multe papile gustative. Numiți de specialiști 'supertasteri' (to taste = a gusta), cei care au mai multe papile gustative resimt gusturile de cam 3 ori mai puternic decât le simțim noi – ceea ce îi face să respingă unele alimente sau băuturi pe care le percep ca prea aromate – cafeaua, varza de Bruxelles, broccoli etc
Otitele recurente în copilărie pot influența apetitul nostru pentru mâncărurile cremoase sau prăjeli. Explicația este dată de faptul că în urma infecțiilor recurente la nivelul urechii, este afectat un nerv care transmite semnale de la nivelul limbii către creier, iar acesta păstrează doar 'amintirea' texturilor cremoase sau a gustului de prăjit, ceea ce determină persoanele respective să fie atrase mai degrabă de acele mâncăruri.
Cercetările au demonstrat că ne plac sau respingem anumite mâncăruri din cauza amintirilor din copilărie. Dacă unuia dintre părinți i s-a făcut rău din cauza cărnii de miel sau a unei bucăți de brânză de tip Brie, iar noi aveam doar câțiva ani în acel moment, acea experiență neplăcută a părintelui, imaginea feței lui dezgustate sau în suferință a fost stocată și procesată de noi, iar la maturitate vom ajunge să respingem acele alimente și să le excludem din alimentație, fără ca măcar să ne amintim episodul cu pricina.
Cercetătorii de la universitatea Stanford au descoperit că simțim mai multă plăcere atunci când consumăm mâncăruri sau băuturi mai scumpe. Ei au făcut un mic studiu cu subiecți cărora li s-a dat să bea un vin și care au fost împărțiți în 2 grupe. Subiecții au consumat același vin, dar unii știau că băutura costă 10 dolari, în timp ce altora li s-a spus că vinul costă 90 de dolari. În urma monitorizării, s-a constat că cei care au băuseră vinul 'scump' apreciaseră gustul ca fiind mai bogat și resimțiseră o mai mare plăcere decât cei care consumaseră vinul 'ieftin'
foto Shutterstock