Stimulează-i capacitățile motorii!

Daca nou-nascutul este sanatos, el va continua sa faca ce facea si in burtica: sa loveasca puternic din picioruse. In plus, va incerca sa isi ridice capsorul pentru scurt timp (destul de instabil, insa); pe masura ce zilele trec, va putea intoarce capul intr-o parte si alta. Vom vedea ca, in prima luna de viata, copilul isi ridica adesea capul timp de cateva secunde, aceasta miscare contribuind la intarirea musculaturii spatelui, bratelor si abdomenului.

Bebelusul are nevoie de aproximativ trei luni pana va reusi sa stea pe burta, sa isi ridice capul si sa il mentina drept cateva minute, sprijinit pe antebrate. Dupa inca trei luni, el se va sprijini direct pe palme, pentru a ridica pieptul si a tine capul drept, pozitie din care copilul se poate rostogoli. Trebuie consultat medicul pediatru daca nici dupa saptamana a 16-a copilul nu poate sa isi tina capul ridicat.

De asemenea, este recomandat consultul medicului daca nici dupa saptamana 48 copilul nu reuseste sa se ridice in patru labe. Foarte importante pentru a stimula dezvoltarea motorie a copilului sunt masajele cu ulei dupa baita, joaca, stimularea musculaturii prin exercitiile fizice cu membrele superioare si inferioare ale copilului. Lasat in patut, ne­stimulat prin aceste exercitii, copilul nu numai ca nu se va dezvolta din punct de vedere motor, ci este chiar posibil sa ii inhibam aceasta dezvoltare, handicapand prin dezinteres, un copil nascut normal.

Pe la sase luni, copilul poate flecta soldul, iar manutele sunt suficient de dezvoltate (doresc parca sa atinga tot ce este in jurul lor), incat copilul incepe sa isi atinga propriii genunchi sau picioruse si sa isi cunoasca partile corpului. Acesta este momentul in care, din aceasta pozitie, tinand cu nadejde piciorul, bebelusul poate, printr-o zvacnire, sa se ridice in fundulet si sa exclame cu maxima uimire si incan­tare la vederea noii perspective asupra lumii.

La zece luni, poate sta increzator cu picioarele intinse, usor departate, cu trunchiul vertical si spatele drept.

Contrar parerii generale, doar 60% dintre copii fac primii pasi pana cand implinesc un an. Ceilalti se „produc dupa prima aniversare.

Atunci cand vorbim despre dezvoltarea motorie a copilului mic, ne gandim adesea la mers. Multi dintre noi suntem surprinsi cand vedem ca nou-nascutul poate „merge in modul sau particular: ca rezultat al unei actiuni reflexe, copilul face pasi automat cand picioarele lui ating alternativ o suprafata, in timp ce noi il sustinem de sub brate. Acest reflex poate fi observat la copiii sanatosi, in primele doua luni de viata, dupa care dispare definitiv. Aceasta extensie totala a picioarelor cand sunt atinse calcaiele este inlocuita de o pasivitate totala, pana in lunile a treia, a patra, cand va reusi sa se lase cu toata greutatea pe picioare daca este pus pe o suprafata dura, piciorusele ramanand flectate din solduri si genunchi.

Cateva luni mai tarziu, incepe topaiala pana la oboseala, cand copilul, sustinut de sub brate, se impinge in picioare, ghemuindu-se alternativ. La sfarsitul celei de-a noua luni, bebe este apt pentru a sta in picioare doar tinut de manute. In curand, manutele lui vor gasi ceva de care sa se sprijine si experimentul mersului va incepe – cu mici accidente, caderi in fundulet, rostogoliri inainte, se va ridica asa de sus incat se va teme sa coboare si se va mentine ridicat intruna, pe ambele picioare. Si mersul este gata!

Exista o componenta psihologica importanta in dezvoltarea comportamentului motor – perechea bipolara emotionala de intentii – dorinta de a merge si teama de cadere, care poate ajunge anxietate.