Primul an din viaţa copilului (mai ales dacă e primul născut) ne aduce o mulţime de întrebări şi îngrijorări legate în special de alimentaţia lui.
Iată câteva dintre temerile şi întrebările cele mai frecvente ale mămicilor, la care specialiştii ne-au oferit răspunsurile potrivite:
Sâni dureroşi…
Multe mămici care au lapte, dar nu îşi pot hrăni copiii la sân, din diverse motive, însă doresc să le ofere bebeluşilor lapte matern, vor să ştie dacă există un moment ideal când trebuie mulşi sânii.
Cele mai multe mămici fără experienţă cred că trebuie să strângă laptele exact înainte de a hrăni bebeluşul, pentru ca acesta să beneficieze de toţi nutrienţii necesari. Adevărul este însă că momentul ideal pentru mamă este atunci când simte că… „dă pe afară.
Ţine cont de ritmul tău biologic şi nu uita că în alimentaţia bebeluşului laptele matern poate fi folosit „alternativ cu lapte praf.
Riscul biberoanelor de plastic
Conform unor studii din Marea Britanie, sticlele de plastic pentru biberoanele copiilor pot reprezenta un factor de risc pentru sănătatea acestora.
În funcţie de procesul de fabricare, plasticul sticlelor poate conţine un produs chimic numit Biosfenol A (BPA), care sporeşte riscul ca, mai târziu, la pubertate, copilul să facă diabet zaharat sau anumite tipuri de cancer. Sună înspăimântător, aşa este, mai ales că nu prea avem cum să controlăm dacă sticlele achiziţionate (care nu întotdeauna aparţin unei mărci cunoscute), conţin BPA.
Însă tot specialiştii ne liniştesc: chiar dacă riscul există, putem diminua efectele nocive dacă avem grijă să reînnoim biberonul cam o dată la două luni. Şi, atenţie: nu păstraţi biberoanele vechi pentru a le folosi şi cu următorul născut (dacă nu sunt de sticlă)!
Obiceiurile adulţilor…
Felul în care noi, adulţii, ne raportăm la mâncare şi în care ne hrănim influenţează obiceiurile de alimentaţie ale copiilor noştri mai mult decât am putea crede.
Chiar dacă ne străduim să le formăm copiilor deprinderi sănătoase, ignorându-ne pe noi sau considerând că, oricum, un copil în vârstă de un an-doi va face „ce îi spunem noi, nu ce facem noi, ne înşelăm.
Am putea avea surpriza ca, deşi am hrănit bebeluşul în mod variat şi am respectat cu rigurozitate indicaţiile de alimentaţie, copilul să înceapă, după vârsta de doi ani, să refuze cu obstinaţie cele mai multe feluri de mâncare.
Şi asta, nu pentru că i-ar plăcea cu adevărat doar anumite alimente, ci pentru că a început să vadă că adulţii din jurul lui mănâncă, şi ei, selectiv, neîngrijit, că nu respectă orele de masă…
Bebeluşul meu regurgitează
Ar trebui să mă îngrijorez din cauza faptului că bebeluşul meu, care are două luni şi zece zile, încă mai regurgitează după ce îl hrănesc? Îmi aduc aminte că fratele lui mai mare nu regurgita aşa de mult…
Regurgitarea este ceva normal la bebeluşi, pentru că acestora încă nu li s-a format mecanismul înghiţirii şi nici nu li s-a „maturizat complet sistemul digestiv. Explicaţia regurgitării este simplă: atunci când sunt foarte flămânzi, micuţii înghit repede şi lacom, trăgând aer în stomac odată cu laptele supt.
Când stomacul se contractă, aerul înghiţit acţionează ca o pompă, împingând în afară o parte din hrană. Nu trebuie să te îngrijorezi dacă vezi că micuţul tău continuă să ia în greutate, iar cantitatea de hrană pe care o regurgitează nu e prea mare comparativ cu cât a mâncat.
Dacă regurgitează mai mult şi nici nu câştigă în greutate, mergi la medic: e posibil să fie vorba de un reflux gastroesofagian, care irită stomacul şi îi dă arsuri.
Pentru cei mai măricei
Vrei să-i asiguri copilului o alimentaţie echilibrată şi obiceiuri sănătoase? Pediatrii ne încurajează să le dăm micuţilor câte o gustare între mesele principale. Adică să nu le oferim doar cele trei mese „obligatorii pe zi, ci între mese să le dăm voie să mănânce ceva dulce, un pahar cu lapte şi biscuţi sau o minigustare sărată.
De fapt, specialiştii ne recomandă să stabilim măcar cinci mese pe zi, indiferent de vârsta copilului: e mai sănătos să îi dăm de mâncare mai puţin şi mai des, decât să îl obligăm să mănânce mult la trei mese „principale (unii părinţi îi obligă pe copii să mănânce tot din farfurie, fără să se gândească că stomacul copilului e mult mai mic).
Renunţă, aşadar, la ideea că o gustare între mese ne strică „pofta de mâncare – asta te va ajuta să ai un copil cu o dezvoltare fizică armonioasă!
Fructul ca desert?
Un alt obicei cu care poate unii dintre noi am rămas de pe vremea copilăriei este acela de a servi un fruct imediat după o masă „principală, pe post de desert.
De fapt, conform studiilor făcute între timp asupra alimentaţiei, acesta se dovedeşte a fi unul dintre obiceiurile nesănătoase pentru stomac: fructul tinde să fermenteze imediat ce intră în stomac şi se grăbeşte să treacă primul prin procesul de digestie, alterând astfel mâncarea abia ingurgitată.
Fructele ar trebui consumate de copii pe post de gustarea de care vorbeam mai sus: fie cu o oră înainte de masă, fie la minimum două ore după ultima masă.
Înapoi la muncă
Sunt o mămică tânără şi în curând va trebui să-mi reiau serviciul. Din păcate, fetiţa mea în vârstă de cinci luni refuză să ia vreun biberon în guriţă şi, în plus, aş vrea să o înţarc. Este posibil să renunţ la alăptare de pe acum?
Sigur că este posibil, dacă asta doreşti, dar recomandarea noastră este să laşi „provizii de lapte matern (neapărat păstrat la frigider) sau măcar să foloseşti un lapte praf de calitate, chiar dacă începi să-i introduci în alimentaţie şi alte alimente.
Chiar dacă mănâncă mâncare solidă, persoana căreia îi laşi copilul în grijă va trebui să-i dea lapte cu alimente pasate după fiecare masă, pentru a evita constipaţia, dar şi alte probleme. Pe de altă parte, dacă micuţa nu vrea să folosească biberonul, există pe piaţă cănuţe special concepute pentru copiii foarte mici.
Foto: shutterstock.com