Probleme de fertilitate

Foarte multi dintre noi se confrunta cu problema sterilitatii: aproape un sfert dintre cupluri.

Medical, este definita drept incapacitatea unui cuplu care nu foloseste mijloace contraceptive de a concepe si naste un copil intr-un interval de un an de activitate sexuala normala.

Incidenta infertilitatii creste cu varsta; se apreciaza ca in 40% din cazuri cauza se afla la partenerul masculin, desi in trecut femeia era considerata ca fiind in mod covarsitor cauza sterilitatii.

Cauzele pentru care

sterilitatea

este in crestere sunt multiple: varsta tot mai inaintata la care cuplurile au primul copil, dar si stilul de viata sedentar, obezitatea, poluarea, excesul de alcool, de tutun si de cafea.

Existenta in antecedente a unor boli cu transmitere sexuala, folosirea unor medicamente ce afecteaza potenta sau a drogurilor recreationale afecteaza si ele fertilitatea cuplului.

Ce e de facut in teorie? Dar in practica?
In mod teoretic, sterilitatea apare atunci cand este afectata una din etapele reproducerii. Poate fi afectata gametogeneza, adica producerea gametilor – anovulatia la femeie, lipsa producerii spermatozoizilor la barbat, parcursul normal al gametilor prin tractul genital – obstructia tubara la femeie, imposibilitatea spermatozoizilor de a ajunge in tractul genital feminin, fecundarea sau implantarea oului, atunci cand endometrul este absent sau impropriu pentru nidare.

Sterilitatea se trateaza in etape, esecul unei etape insemnand trecerea la urmatoarea. Se lucreaza in echipa, pentru tratarea acesteia colaborand medicul de familie, ginecologul, endocrinologul si psihologul.

Intr-o prima etapa se face examenul clinic complet al partenerilor si o serie de analize premergatoare ce includ hemoleucograma, sumarul de urina, cultura cervicala pentru chlamydia, testele serologice pentru sifilis, determinarea anticorpilor antirubeolici si explorarile functiei tiroidiene.

Femeia va tine un jurnal notand temperatura bazala, masurata dimineata, la trezire, zilele menstruatiei si zilele raporturilor sexuale, tinand cont de faptul ca raportul sexual care duce la conceptie poate avea loc intr-un interval de sase zile care se termina in ziua ovulatiei.

O prima investigatie este spermograma, care orienteaza directia urmatoarelor investigatii. Pentru o spermograma de calitate se recomanda barbatului abstinenta sexuala timp de trei zile inainte de colectarea spermei, care se va face intr-un flacon curat, uscat, cu gura larga, nu intr-un prezervativ, ce poate contine spermicide. Esantionul recoltat va fi examinat in una – doua ore de la recoltare.

Testul postcoital si ecografia
Acest test evidentiaza prezenta unor anticorpi antispermatozoizi care imobilizeaza spermatozoizii, facand imposibila fecundarea. Testul se programeaza imediat inaintea ovulatiei, spre exemplu, in ziua a 12-a sau a 13-a pentru un ciclu preconizat de 28 de zile.

Pacienta va fi examinata in decurs de sase ore de la un raport sexual. Se examineaza calitatea mucusului cervical, numarul si vitalitatea spermatozoizilor, prezenta leucocitelor. Mucusul cervical trebuie sa fie clar, elastic si abundent, in cazul unei secretii normale de estrogeni, pentru a capacita spermatozoizii, iar filanta trebuie sa fie maxima, formand filamente lungi, de patru cm.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2