Cele mai frumoase povești cu tâlc pentru copii

Nu există copil căruia să nu-i placă poveștile.  Poveștile le captează instant atenția celor mici și îi ajute să-și dezvolte imaginația și limbajul într-un mod distractiv. Copiii pot învăța ceva nou din orice povestioară, dar sunt unele compoziții special făcute pentru cei mici, cu morală, care le dau micuților lecții de viață importante.

Iată cele mai frumoase povești cu tâlc pentru copii:

Vulpea și tăietorul de lemne (Fabulele lui Esop)

O vulpe fugărită de copoi a fost adăpostită de un tăietor de lemne în coliba sa.

Într-o bună  zi au apărut și vânătorii împreună cu copoii lor și l-au întrebat pe tăietorul de lemne dacă nu cumva văzuse trecând pe acolo o vulpe. Omul a spus cu voce tare că nu o zărise, arătând totuși cu mâna către coliba unde se ascundea vulpea. Vânătorii nu i-au luat în seamă semnele, ci au dat crezare vorbelor sale, așa că s-au grăbit să se întoarcă în pădure în căutarea prăzii lor.

Când vulpea a vrut să plece din colibă, fără a-i da nici o atenție tăietorului de lemne, acesta a strigat, cu reproș, în urma ei: „Animal nerecunoscător, îmi datorezi viața și, cu toate acestea, nici măcar o vorbă de mulțumire.”

Atunci vulpea i-a răspuns: „într-adevăr, ar fi trebuit să îți mulțumesc din toată inima dacă faptele tale ar fi fost la fel de bune ca și cuvintele tale, și dacă mâinile tale nu ți-ar fi trădat vorbirea.'

Morala: Suntem răspunzători atât pentru vorbele, cât și pentru faptele noastre.

Măgarul și catârul (Fabulele lui Esop)

Un catargiu a plecat într-o zi la drum cu un măgar şi un catâr , amândouă animalele ducând câte o mare povară. Atâta timp cât a mers pe drum drept , măgarul şi-a dus încărcătura cu uşurinţă , dar atunci când a început să urce cărarea povârnită a unui munte, a simţit că nu mai poate merge mult astfel. Măgarul şi-a rugat tovarăşul de drum să îl ajute şi să ia o mică parte din povară lui , dar catârul nu a vrut nici măcar să îl bage în seamă. Nu mult timp după aceea, măgarul a căzut mort la pământ.

Neştiind ce altceva ar putea face în acea regiune sălbatică, catargiul a pus pe spatele catârului şi încărcătura măgarului, iar deasupra a aşezat măgarul, după ce l-a jupuit. Catârul, mugind sub marea greutate, şi-a spus în sinea lui: „Sunt tratat aşa cum merit. Dacă i-aş fi dat puţin ajutor măgarului atunci când mi-a cerut, nu aş mai duce acum în spate atât încărcătura lui, cât şi pe el însuşi.'

Morala: Un gram de prevenţie face mai mult decât un kilogram de tratament.

Băiatul care a strigat lupul (Fabulele lui Esop)

A fost odată un băiat păstor care s-a plictisit privindu-și turma de oi. Ca să se amuze, într-o zi a strigat: „Lupul! Lupul la oi!”

Sătenii au sărit să-l ajute pe băiat și să salveze oile. Nu au găsit nimic și băiatul a râs, uitându-se la fețele lor furioase.

„Băiete, nu striga lupul, atunci când nu există niciun lup!”, au spus furioși sătenii și au plecat. Băiatul doar râdea de ei.

După un timp, s-a plictisit și a strigat din nou „lupul”, păcălind sătenii pentru a doua oară. Sătenii furioși l-au avertizat pe băiat pentru a doua oară și au plecat. Băiatul continua să aibă grijă de turmă. Într-o bună zi, a văzut un lup adevărat și a strigat tare: ȚLupul! Vă rog, ajutați-mă! Lupul urmărește oile. Ajutor!”

Dar de data aceasta, nimeni nu a venit să-l ajute. Când băiatul nu s-a întors acasă, sătenii s-au întrebat ce s-a întâmplat cu el și s-au urcat pe deal. Băiatul stătea acolo plângând.

„De ce nu ați venit când am strigat lupul?” întrebă el înfuriat. „Acum turma este împrăștiată”, a spus el.

Un bătrân s-a apropiat de el și i-a spus: „Oamenii cred că minți chiar și atunci când spui adevărul. O să-ți căutăm oile mâine dimineață. Să mergem acasă acum.”

Morala: Minciunile rup lanțul încrederii. Nimeni nu are încredere într-un mincinos, chiar când spune adevărul.

Un măgar în pielea unui leu

Într-o zi, un măgar a dat din întâmplare peste pielea unui leu pe care vânătorii o lăsaseră să se usuce. A pus-o pe el și a mers așa spre junglă, înfricoșând animalele și oamenii de pe drum. Măgarul era foarte mândru de el însuși și a început să ragă de încântare. Imediat toată lumea și-a dat seama că era un măgar în pielea leului. Atunci animalele i-au dat măgarului o bătaie bună pentru a-l înspăimânta. Iar vulpea a venit la măgarul rănit și i-a spus: „Am știut că ești tu. Vocea te-a dat de gol.”

Morala: Hainele fine pot deghiza un om, dar cuvintele prostești vor dezvălui întotdeauna nebunul.

Broasca-țestoasă și iepurele (Fabulele lui Esop)

Într-o zi,  iepurele se lăuda în fața celorlalte animale cu rapiditatea sa de a alerga. „Nimeni nu m-a învins încă”, spunea el. „Provoc pe oricine dorește să se ia la întrecere cu mine.”

Broasca țestoasă a spus liniștită: „Eu accept provocarea ta.”

„Asta chiar că este o glumă bună”, a zis iepurele; „Aș putea să dansez în jurul tău cât este ziua de lungă.”

A fost stabilită o cursă între cei doi, dar iepurele, în îngâmfarea sa, era convins că va câștiga cursa. Așa că s-a gândit să tragă un pui de somn. În felul acesta broasca țestoasă a trecut prima linia de sosire.

Morala: Trebuie să fim mereu perseverenți, chiar și atunci când totul li se pare în zadar.

Vulpea și strugurii

DupĂ o călătorie îndelungată, unei vulpi i se făcuse foarte foame. A căutat ceva de mâncare, dar nu găsi nimic. În cele din urmă, a văzut o viță de vie pe care stăteau atârnați câțiva ciorchini de struguri negri copți. Vulpea s-a întins spre ei, dar ciorchinii erau prea sus.

A făcut mai multe sărituri, dar strugurii erau prea departe pentru a ajunge la ei. Când a văzut că nu poate ajunge la ei prin nici un mijloc, a plecat. Pe drum încercă să se consoleze spunându-și: „Strugurii sunt acri și nu sunt la fel de buni precum arată!”

Morala: când oamenii nu se pot bucura de ceva la care nu pot ajunge, încearcă să se consoleze cu gândul că acel lucru nu merită atenția lor.

Leul și șoricelul

Într-o zi, un leu dormea în casa lui. Un șoricel se juca prin apropiere și, din întâmplare, a alergat peste leu. Acest lucru a făcut ca leul să se trezească. Leul a prins șoricelul și era gata să-l omoare. Șoricelul s-a rugat de el să nu-l ucidă. Leului i s-a făcut milă de șoricel și l-a lăsat să plece.

Câteva zile mai târziu, în timp ce mergea prin junglă, leul s-a prins în plasa unui vânător. El a început să ragă că să iasă din plasă, dar nu a reușit.

Șoaricelul a auzit zgomotul, a alergat la leu și i-a spus: „Te rog, nu mai rage. Te voi elibera.” Apoi a tăiat plasa cu dintii și l-a eliberat pe leu.

Morala: O faptă bună aduce alta. Și nu trebuie să subestimăm niciodată pe nimeni.

Povestea pantalonilor uzi

Un băiat de nouă ani era la școală, în banca lui. Când dintr-o dată, pantalonii lui s-au umezit și o băltoacă a apărut la picioarele lui. Simțea cum inima îi sărea din piept, căci se îngrijora că profesorul și colegii îi vor vedea pantalonii uzi și vor râde de el.

A vrut să facă repede ceva, dar i-a văzut pe Susie, colega lui, și pe profesor venind spre el. Susie avea în mână bolul unui peștișor.

Pe măsură ce se apropiau, băiatul se gândea că profesorul îi va observa pantalonii uzi. Dar, brusc, Susie vărsă bolul în poala băiatului. Mulțumind lui Dumnezeu că îl ajută, el se preface că se înfurie pe Susie și țipă la ea.

Toată lumea din clasă crede că este vina lui Susie pentru pantalonii uzi. Profesorul îl ajută pe băiat să se schimbe, iar ora continuă. Mai târziu în acea seară, băiatul o întrebă pe Susie: „Ai făcut asta în mod intenționat, nu-i așa?”, „Mi s-a întâmplat și mie odată să-mi ud pantalonii la școală”, șopteste Susie.

Morala: Toți trecem prin zile bune și prin zile proaste. Doar cei care ne ajută în zilele proaste sunt prietenii noștri adevărați.

Maimuța și crocodilul

O maimuță trăia într-un copac de mango lângă un lac. Ea obișnuia să arunce fructe de mango coapte în lac, iar un crocodil le mânca. Crocodilul a devenit un bun prieten cu maimuța. Ei vorbeau adesea în timp ce mâncau mango. Crocodilul a luat niște fructe de mango să le ducă la casa lui de sub apă, pentru soția sa.

Într-o zi, crocodilul i-a spus maimuței că soției lui i-au plăcut foarte mult fructele de mango și că acum vrea să-i cunoască prietenul. „Te rog, prietene, vino acasă la noi. Vrea să te cunoască. Îți este foarte recunoscătoare”.

Maimuța i-a spus crocodilului că nu știe să înoate. Atunci acesta i-a zis că trebuie să stea pe spatele său și să-l țină. „Ai încredere în mine. Nu te vei îneca”, a spus crocodilul.

Așadar, maimuța s-a așezat pe spatele crocodilului și au pornit. În timpul acestei călătorii, crocodilul i-a spus maimuței că soția lui vrea să mănânce inima unei maimuțe. Maimuța s-a speriat când a auzit asta, dar nu și-a arătat frica. Ea i-a spus spus inteligent crocodilului: „Îmi pare rău, prietene, mi-am lăsat inima acasă, în copac. Du-mă înapoi și o voi aduce soției tale.”

Crocodilul, naiv, înotă înapoi. De îndată ce a ajuns la mal, maimuța a sărit de pe spatele crocodilului și s-a urcat în copac. „La revedere, prietene!” a spus el de sus, „soția ta nu va gusta niciodată inimă de maimuță!”

Morala: O bună prezență de spirit ne poate salva.

Citește și: 10 povesti din spatele desenelor Disney pe care nu ai vrea sa le citesti copilului

Vacile și tigrul

Patru vaci locuiau într-o pădure de lângă o pajiște. Ele erau bune prietene, pășunau împreună și erau mereu împreună. Din această cauză nici tigrii, nici leii nu au putut să le omoare și să le mănânce.

Dar, într-o zi, vacile s-au certat și fiecare s-a dus să pască într-o altă direcție. Un tigru și un leu au văzut acest lucru și au decis că este o ocazie perfectă pentru a ucide vacile. Și exact așa s-a și întâmplat.

Morala: Împreună suntem mai puternici. Unitatea înseamnă forță.

Leul îndrăgostit (Fabulele lui Esop)

Într-o bună zi, un leu s-a îndrăgostit de o frumoasă fată şi , după cuviinţă , a cerut-o de soţie de la părinţii ei. Mama şi tatăl fetei nu ştiau ce să spună. Nu le convenea să îşi dea fiica leului , dar nici nu doreau să stârnească mânia regelui animalelor.

În cele din urmă tatăl a zis : „Suntem foarte onoraţi de propunerea maiestăţii voastre , dar fiica nostra este o fiinţă delicată şi ne este teamă că , purtat de înflăcărarea dragostei voastre , aţi putea să o răniţi. Mi-aş putea permite să îi sugerez maiestăţii voastre să îşi scoată ghearele şi colţii şi , în acest caz , am putea să ne răzgândim asupra cererii voastre.”

Leul era atât de îndrăgostit încât şi-a smuls colţii din fălci şi ghearele din labe. Atunci , însă, când s-a reîntors la părinţii fetei , aceştia , văzându-l fără puterea de a le mai face rău, i-au râs în nas şi l-au batjocorit.

Morala: Dragostea poate îmblânzi până şi cea mai sălbatică fiară.

Broasca țestoasă și pasărea

O țestoasă se odihnea sub un copac în care o pasăre își construise cuibul. Țestoasa i-a spus batjocoritor păsării: „Ce locuință sărăcăcioasă ai! Este făcută din crengi rupte, nu are acoperiș, și arată neterminată. Iar partea cea mai rea este că trebuie să o construieșți singură. Cred că locuința mea, care este cochilia mea, este mult mai bună decât cuibul tău'.

„Da, este făcută din crengi rupte și arată dezordonat, dar am construit-o eu și îmi place', a spus pasărea.

„Totuși, cred că ești geloasă pe cochilia mea', a spus țestoasa.

„Dimpotrivă', răspunse pasărea. „Casa mea are spațiu pentru familia și prietenii mei; cochilia ta nu poate găzdui pe nimeni alcineva în afară de tine. Poate că ai o locuință mai bună, dar eu am un cămin mai bun', a spus pasărea fericită.

Morala: Mai bine o colibă aglomerată, decât un conac singuratic.

Leul, vulpea și măgarul (Fabulele lui Esop)

Leul, vulpea și măgarul se înțeleseseră să meargă împreună la vânătoare. După ce au prins o mare pradă, la întoarcerea din pădure, leul i-a cerut măgarului să împartă vânatul în câte o porție potrivită fiecăruia din cei trei parteneri.

Măgarul a împărțit cu grijă prada în trei părți egale și le-a cerut, cu modestie, celorlalți doi să își aleagă porția dorită. Mânios, leul s-a repezit asupra măgarului și l-a mâncat într-o clipită. Apoi i-a spus vulpii să împartă ea vânatul între ei doi.

Vulpea a așezat cea mai mare parte a prăzii într-o grămadă uriașă și și-a oprit pentru ea doar o îmbucătură. Mulțumit, leul i-a zis: „Cine te-a învățat, draga mea, minunata artă a împărțirii?' Vulpea i-a răspuns: „Am învățat de la măgar, din soarta lui nefericită'.

Morala: Fericit este omul care învață din necazurile altora.

• Vezi si alte povesti scurte pentru adormit copiii!

sursa foto – 123rf.com