Operatiunea gradinita: cum sa o duci la bun sfarsit

Precis ca in septembrie, cand incepe un an scolar, ai vazut in fata portilor unei gradinite micuti care plang cu lacrimi amare. Se tin strans de mana parintilor si nu vor sa intre sub nici o forma in noua colectivitate.

Si parintii se chinuiesc sa ramana calmi si sa le explice, poticnindu-se de cele mai multe ori, ca la „gradi e bine. Poate ti s-a intamplat si tie sau poate astepti toamna cu inima stransa. Ca sa nu ajungi in aceste situatii tensionate, haide sa vezi cum iti pregatesti pustiul, sa suporte bine momentul separarii.

Invata-l sa fie independent
Incepe sa-i povestesti copilului despre momentul in care va merge la gradinita cu mult timp inainte sa se intample acest lucru. Este un lucru necesar, pentru ca intrarea la gradinita ii bulverseaza viata.

De ce? In primul rand, pentru ca va vedea fete necunoscute si va da piept cu alte reguli decat cele pe care le-ati impus voi, ca parinti. Pentru el, un loc nou, plin de copii, poate crea frica. Pune-te in locul lui! Pana acum te-ai jucat cu doi parinti, cu bunici, poate si cu un frate.

Si prin parc ti-ai facut doi–trei prieteni. Si, dintr-o data, intri intr-o camera in care se zgaiesc la tine cel putin 10 perechi de ochi. Tu n-ai fi stresata? Apoi, la trei ani, varsta care e considerata ideala pentru intrarea la gradinita, micutul tau nu intelege ce inseamna timpul.

Daca ii spui: Stai cuminte, vin sa te iau peste sase sau opt ore, pentru el nu inseamna nimic. Habar n-are cand o sa vii tu si o sa-l vezi din nou! O sa prinda incredere in tine abia dupa cateva plecari si veniri.

Ca sa aiba incredere in tine, inainte de plecarea la gradinita, chiar inainte de doi ani, povesteste-i, chiar daca nu pricepe bine ce spui, ca mergi la serviciu, dar te intorci, ca mergi la doctor, dar cu siguranta vii sa-l vezi peste cateva ore.

E cel mai bun antrenament pentru gradinita. Si semnaleaza-i ca ai facut ce ai promis, adica te-ai intors. Eventual, ia-l in brate si vorbeste cu el mai mult. Apoi, invata-l sa se simta bine alaturi de multi copii. Poti sa faci acest lucru in locurile amenajate din parc, in locurile amenajate din diferite magazine mari sau restaurante care au si facilitati pentru copii.

Dar, cel putin la inceput, stai cu el, sa vada ca poate sa se joace si cu alti copii de varsta lui si sa capete incredere ca asta nu implica disparitia parintilor din peisaj. Asa il inveti sa fie independent. Pe de alta parte, roaga educatoarea ca macar in prima zi, cand face cunostinta cu ea, sa fiti si voi prezenti.

In plus, cand merge la gradinita, da-i neaparat jucaria preferata in gentuta lui. Toate aceste „smecherii inseamna ca il separati treptat de voi si nu il traumatizati cu o separare brusca. Asa ca, in septembrie, o sa aveti un pusti senin.

Separarea brutala
In primul rand, copilul aruncat la gradinita si nepregatit in prealabil percepe aducerea la gradinita ca pe o forma de respingere din partea parintilor.

De asemenea, poate sa va intrebe daca il mai iubiti sau, mai grav, sa va spuna: Pe mine nu ma iubeste nimeni. Pe langa tipetele, plansetele si impotrivirile care apar in usa gradinitei, puteti sa aveti o alta surpriza – si mai neplacuta.

Din cauza fricii fata de locul strain in care sunt dusi, copiii nepregatiti pentru acest hop din viata lor pot sa se imbolnaveasca fara motiv, dintr-o data… intr-o duminca seara. Si totul este indus. Asa ca, daca ai un copil care va merge in curand la „gradi, fa-ti temele mai intai tu!

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3