48% dintre părinți își pedepsesc fizic copiii. Mamele sunt în proportie de 85% responsabile și cu pedepsele, și cu laudele în familie – releva acum câțiva ani un studiu Unicef România. Despre abuzul emoțional însă, sunt făcute prea puține studii… Deși, surprinzător, abuzul emoțional poate avea, pe termen lung, efecte negative mai mari decât cele induse de abuzul fizic sau cel sexual – spun psihologii.
Abuzul emoțional verbal, mental sau psihologic asupra copiilor este reprezentat de orice atitudine, comportament sau act care afectează sanatatea lui mintală sau dezvoltarea lui socială. Abuzul emoțional, strâns legat de problema neglijenței copiilor, poate îmbrăca forma unei insulte verbale sau poate merge până la forme extreme de pedeapsă.
Dacă ar fi să facem un sondaj printre părinți și aceștia ar raspunde sincer, 99% ar admite: Mai țip la el uneori, că nu ascultă; sau Eu nu îmi bat copilul, dar din când în când îi mai dau una la fund. Vă sună cunoscut? Acestea sunt forme de abuz.
Comportamentul tău are urmari
Ridicarea tonului, până la urlete, amenințarea, înfricoșarea copilului, umilirea sau jignirea lui, comparațiile negative, în raport cu ceilalți, fac foarte mult rău. A-i spune copilului că este „rău, „bun de nimic, chiar sub imperiul nervilor, a nu-i arăta afecțiune – toate acestea pot fi considerate forme de abuz emoțional. Așa cum sunt și învinovățirea copilului pentru anumite situații, ignorarea lui, pedepsirea copilului prin închiderea în camere întunecoase. Semne ale abuzului emoțional ar putea fi apatia, depresia, ostilitatea copilului, dificultăți de concentrare în efectuarea diferitelor activități.
Cum ajungi să abuzezi emoțional un copil
Nimeni nu ar putea spune cu precizie ce ar putea determina pe cineva să abuzeze un copil.Un factor important a fost identificat: abuzul tinde să se „transmită, adică cei care au fost abuzați când au fost copii vor manifesta cu mai mare probabilitate același comportament când vor deveni părinți sau când vor avea în grijă copii.
Multe forme ale abuzului asupra copiilor apar din ignoranță. Uneori, chiar tradiția, cultura din care facem parte poate duce la abuz. O serie de credințe iraționale preced și determină comportamentul abuziv. Se merge deseori pe principiul „copiii sunt proprietatea părinților. Nu puțini sunt părinții care spun (și cred) Eu te-am făcut, eu te omor!…
Text: psiholog psihoterapeut Cristiana Haica