Nu da in mintea copiilor!

Toata lumea iti ofera indicatii despre cum sa iti cresti copilul. Nu de putine ori esti convinsa ca poate nu esti facuta pentru a fi mama, dar vin si momente in care iti vine sa te lauzi singura!

Nu de putine ori vezi parinti care fac mult prea multe pentru a intra in gratiile copilului lor. La fel, de multe ori vezi copii care mai mult sau mai putin isi terorizeaza familia prin comportamentele manifestate atunci cand nu le sunt satisfacute capriciile. Fiecare familie are regulile ei, fiecare membru al familiei are obligatiile si responsabilitatile lui, copilul tau va fi primul care va incerca sa scape de interdictiile impuse, de sarcinile ce ii revin si de responsabilitatile pe care ar trebui sa si le asume.

Teoretic, totul poate suna destul de grav, dar nimeni nu spune nimic de pedepse, ci de simple tehnici menite sa-ti faca viata mai usoara pe moment atat tie, cat si, pe viitor, copilului tau. Cel care face regulile va fi mereu „cel rau' sau „cel restrictiv' si nu de putine ori vei fi acuzata de rigiditate in comportamentul fata de copilul tau, insa educatia pe care i-o oferi inseamna dragoste.

Comportamente pozitive si negative
Copilul tau va ajunge nu de putine ori sa conduca in relatia cu parintii lui. Instinctiv, micutul dezvolta abilitati de veritabil santajist, incercand astfel sa obtina ceea ce isi doreste de la tine, fie ca vrea sa fie luat in brate, mangaiat, sa fie in centrul atentei, sa primeasca ceva. Copilul iti va testa in fiecare moment slabiciunile, iar zambetul tau va fi un indicator clar al aprobarii obtinute din partea ta.

Ceea ce face copilul tau este cat se poate de firesc, el actioneaza pe un principiu simplu, enuntat in urma cu mult timp de adeptii curentului behaviorist. Schema comportamentala descrisa este relativ simpla si reprezinta baza oricarui comportament uman. Este vorba despre trei componente, A, B si C, in care A reprezinta antecedentul (ceea ce declanseaza un comportament, adica stimulul), B (behaviour) reprezinta comportamentul in sine, ca urmare a stimulului declansator, iar C reprezinta consecinta comportamentului anterior. Comportamentele pot fi pozitive sau negative, un comportament pozitiv trebuind sa aiba drept consecinta o recompensa (laude, dulciuri, aplauze), deoarece dorim ca micutul sa inteleaga ca acest tip de comportament este unul benefic.

Comportamentele negative pot include plansul necontrolat al copilului pentru a obtine ceva ce isi doreste, crize de furie etc.

De cate ori un comportament negativ e recompensat prin ridicarea interdictiei de a face ceva, parintii ofera un intaritor pentru respectivul comportament. Comportamentul deficitar va fi repetat de cate ori copilul va dori ceva, pentru simplul motiv ca functioneaza. |n aceste cazuri, comportamentele-problema trebuie ignorate, iar motivul interdictiei explicat.

Alegerea este a ta: fie vei da in „mintea copiilor' incercand sa-i satisfaci dorintele, fie vei reusi sa-i oferi o educatie buna copilului tau.

Text: Psiholog Robert Cristian
foto: dreamstime.com