Mergem la olita

Cei mai multi dintre copii dau semn ca sunt gata sa foloseasca olita
sau toaleta la varste cuprinse intre 18 luni si 3 ani.
Realitatea este ca nu conteaza varsta, ci sa fie pregatiti
din punct de vedere intelectual, psihologic, fizic si fiziologic pentru asta.

Semne ca e pregatit pentru olita

Daca juniorul are intre 18 luni si 3 ani, am putea incerca sa il invaţam sa faca la olita sau toaleta. Cu conditia sa fim atenti la semnele care arata ca este pregatit pentru asta: scutecul este uscat timp de doua ore consecutiv, intre urinari, cel mic are defecatii la ore relativ fixe, poate urma instructiuni simple, nu ii place cand are scutecul murdar si cere sa fie schimbat, cere singur la toaleta. Daca inca nu vorbeste, te prinzi ca si vine sa faca pipi sau caca dupa expresia fetei, postura corporala, sau dupa sunetele pe care le scoate.

Maturizarea…

Daca juniorul a inceput sa iti spuna ca a facut in scutec, lauda-l ca te-a anuntat si incurajeaza-l sa iti spuna mai devreme data viitoare. Cand il vezi ca da semn ca ar face ceva,intreaba-l daca nu ar vrea sa mearga sa faca la olita/toaleta si du-l de manuta acolo si arata-i cum se foloseste obiectul respectiv. Daca nu face imediat, mai tine-l acolo cateva minute si nu insista sa faca. ÃŽnseamna ca nu este pregatit si manifesta rezistenta. Pana data viitoare, daca a facut in scutec, goleste continutul in olita, ca si cum ar fi folosit-o, si arata-i cum ai fi procedat daca el ar fi facut in ea.
Momentul potrivit pentru olita este atunci cand copilul s-a maturizat din punct de vedere fiziologic, fizic si psihologic. Pana la a face la olita, vezica lui trebuie sa se fi maturizat pentru facutul la olita, adica sa fie capabila sa contina cantitati mai mari de urina intre doua eliminari. Aceasta merge „mana in mana cu capacitatea de a mari intervalul dintre urinari. La fel de importanta e si abilitatea copilului de a recunoaste senzatia de urinare si defecatie, pentru ca, daca el nu isi da seama ca ii vine sa faca, pregatirea pentru a face la olita este inutila.

Nu grabiti antrenamentul!

Maturizarea psihologica, care e si cea mai importanta, se refera la dorinta de a face la olita. Daca cel mic nu este deranjat de scutecul murdar, daca nu e interesat sau nu vrea sa stea pe olita, credeti-ma ca efortul este inutil! Puteti sa il obligati sa stea pe oala, dar nu il puteti obliga sa urineze. Dupa ce observati apari­­­­­tia acestor semne ale maturizarii copilului, mai asteptati in medie 3 luni (pentru ca semnele sa se instaleze temeinic), apoi puteti in­­­­­­cepe antrenamentul pentru a face la olita/toaleta. Pregatiti-l pentru antrenament lasandu-l sa observe cum folosesc altii toaleta, vorbiti-i despre faptul ca va face si el curand acolo, precum copiii mari. Nu ii vom spune „esti mare si ar trebui sa faci si tu, deoarece se va simti frustrat de faptul ca parintele este nemultumit de el. Nu grabiti antrenamentul!

De ce ar trebui sa tii cont:

• Nu pune copilul la olita inainte ca el sa fie pregatit pentru asta. Unii pot avea succes (am auzit mame care se mandreau ca bebelusii lor de 6 luni fac deja la olita), insa pretul succesului este mult prea mare. Åži va asigur ca nu merita.

   

In ordinea fireasca
Maturizarea fizica presupune abilitatea de a merge (la si de la baie), de a-si ridica sau da jos chilotul, de a se aseza si ridica de pe olita/toaleta independent. Unii copii nici nu merg la un an, cum sa vrem sa faca la olita? Asadar, asteptam sa se intample lucrurile in ordinea fireasca si natural, nimic din ce este impus inaintea naturii, a dezvoltarii naturale nu va functiona bine decat pe termen scurt, facand ca efectele negative ale impunerii sa se vada mai tarziu si, de multe ori, sa se repare greu sau deloc.

Cateva reguli

Folosirea olitei si a toaletei face parte din deprinderile de igiena personala, de aceea, de multe ori, gradinitele pretind ca cei mici sa stie deja sa foloseasca olita, nu neaparat din comoditate, ci ca un reper de dezvoltare a copilului. E bine ca folosirea olitei sa vina dupa ce copilul a invatat deja sa se spele singur pe maini, pe fata,  sa se stearga cu prosopul (desigur, toate acestea in prezenta adultului), a invatat sa isi puna si sa isi dea jos hainele, aceste deprinderi fiind, de fapt, mult mai importante decat sa faca pipi la oala. Obisnuim copilul sa fie spalat la fundulet inainte de a schimba scutecul plin de pipi si de fiecare data cand face caca, aceste operatiuni nu trebuie facute pe muteste, ci, indiferent de varsta copilului, ii vom povesti ce facem (acum desfacem scutecul, acum spalam, acum stergem etc.) si de ce facem, caci si aceasta este o cale de a-l face constient asupra proceselor fiziologice ce se petrec in scutec.

Inarmeaza-te cu rabdare! Pana la urma, nu suntem contra cronometru, important e sa reusim.

Lauda-l atunci cand reuseste

Pe cat posibil, cautati regularitatea eliminarilor si notati-o – veti observa la cat timp dupa trezire face pipi, la cat timp dupa masa etc., cel mai usor de observat fiind, de fapt, defecatia; cu ocazia defecatiei au loc si emisii de urina, asa ca, notand timp de 2-3 saptamani cam la ce ore si la ce interval face caca, in a patra saptamana am putea deja sa punem copilul sa faca in olita, si sa si reuseasca, macar o data la doua zile. E important ca, atunci cand reuseste, sa laudam evenimentul, dar sa nu avem pretentia sa se repete mereu de acum inainte. Pana la deprindere mai este mult. Dar  deja am facut un pas important. Atunci cand ne propunem sa il invatam sa faca la olita, in perioada aceea nu vom mai invata.

Cea mai indicata perioada: vara

Nu vom incepe operatiunea olita in anotimpurile care presupun multe haine pe copil, frig afara, deci perioada cea mai indicata este vara,  astfel incat copilul sa poata sta imbracat pe timpul zilei numai in chilot si inca ceva usor pe deasupra, iar daca se uda si sta ud sa nu cumva sa raceasca ori sa capete diferite boli inflamatorii sau chiar infectioase ale aparatului genitourinar. Nu din comoditate ne punem problema hainelor lejere, usoare, putine la numar – ca sa nu spalati multe haine udate –, ci pentru ca juniorul are nevoie sa simta el pe piele udul, nu sa fie absorbit convenabil de hainute. Simtind pe propria piele, la modul concret, nemijlocit, senzatia de cald si ud a urinii, va incepe sa asocieze acest efect cu senzatia de preaplin din vezica urinara si va sti ce anume ne dorim noi sa faca el in olita.

In cazul in care
avem un copil
care sare peste olita si vrea direct la wc, nu trebuie sa il obligam sa treaca prin etapa olita, vom respecta initiativa copilului, ajustand vasul de toaleta necesitatilor copilului.

Fiecare in ritmul lui

Este important sa dezvatam copilul de scutece mai intai pe perioada zilei; nu vom avea pretentia absurda sa nu ude patul noaptea, in somn, sau in timpul somnului de zi. Sunt copii care nu vor mai uda patul noaptea cam dupa 1-3 luni de la dezvatul de scutec, dar altii au nevoie si de 6 luni sau un an pana atunci, asa ca nu trebuie grabiti. Noaptea vom pune scutecul si abia dupa cateva saptamani in care dimineata observam ca este complet uscat vom indrazni sa nu il mai punem deloc in timpul somnului. De fiecare data vor fi laudate realizarile si ignorate esecurile. Daca, insa, dupa varsta de 4-5 ani, in conditiile in care nu exista in familie antecedente heredocolate-rale de enuresis, copilul continua sa faca pipi sau caca pe el, tre-buie sa ne adresam medicului pediatru si psihologului.

Alta abordare

Ce sa faceti si ce sa nu faceti cand vreti sa invatati copilul sa faca la oala: • lasati deoparte exemplele altora, caci fiecare copil este unic si are ritmul lui de dezvoltare, tineti cont de dezvoltarea lui; • nu uitati ca realizarile copilului nu trebuie date publicitatii, nu se va scrie in presa si nu se va da la TV ca nu stie inca sa faca la oala; • relaxati-va si nu puneti presiune pe voi si pe copil pentru a indeplini obiectivul. Poate fi important pentru voi, ca parinti, sa bifati aceasta realizare, nu si pentru copil. El poate considera ca este pregatit sa faca la olita pe la 3-4 ani. Puteti rezista pana atunci? Pentru ca, daca puneti presiune pe el, nu va faceti niciun bine nici voua, nici lui. |ncepeti antrenamentul ca niste profesionisti.

TEXT: Cristiana Haica;
FOTO: Hepta, Shutterstock