Lecție de viață: Lasă-ți fiica să spună ”nu”

Copiii spun foarte des 'nu' și părinții de multe ori încearcă să-i facă să se răzgândească. Câteodată chiar sunt scoși din minți de refuzul micuților de a face niște lucruri absolut normale și reacționează în consecință.

Povestea unei mame, care a avut pur și simplu o revelație în timp ce se afla cu familia ei într-un parc de distracții, te-ar putea determina să te gândești de două ori înainte de a încerca să-ți convingi fata să nu mai spună NU.

Una dintre cele mai importante decizii din viața noastră de părinții am fost nevoiți să o luăm în mijlocul unui parc de distracții.

Eram extenuați. Casa noastră era scoasă la vânzare, fetița cea mică, Penny, era doar un bebeluș și ceilalți copii mai mari erau încă mici și ei- aveau 3 și 5 ani. Într-o seară, eu și soțul meu am decis, de dragul experiențelor frumoase de viață și al amintirilor plăcute pe care voiam ca micuții noștri să le aibă, să facem față aglomerației, să nu ne mai gândim la cheltuieli și să ducem copiii într-un parc de distracții. Zis și făcut! După ce am trecut testul locului de parcare, am tras căruciorul fetiței din drum, lângă staulul animalelor, am cumpărat vată pe băț și ne-am așezat la coadă pentru bilete.

Nicholas, fiul nostru cel mai mare, ne trăgea peste tot și voia să se dea în tot ce se putea da, chiar și de câte două, trei ori. Abby, fiica mijlocie, era însă prea speriată să se urce în vreuna dintre acele instalații din parcul de distracții.

Soțul meu a încercat să o încurajeze, dar ea tot spunea nu. La început eram amândoi un pic frustrați. Trecusem de mai multe ori în utlimele zile pe lângă parcul de distracții și de fiecare dată ne implora să oprim mașina pentru că își dorea să se dea în carusel. Acum avea însă inima strânsă de frică și lacrimi în ochi în timp ce stătea între o roată uriașă și un topogan gigantic.

În timp ce îl ascultam pe soțul meu care tot încerca în fel și chip să o convingă să se dea și ea, a început să-mi bată inima. Nu era vina lui, era un tată bun. Își dorea ca fiica lui să-și învingă teama și să se distreze.

'Haide, scumpo. O să fie totul în regulă, voi fi aici lângă tine tot timpul. Nu are de ce să-ți fie teamă. Ai încredere în mine. Te iubesc.'

Atunci am știut! În 10, 12 sau poate 20 de ani va auzi aceleași cuvinte din gura unui băiat sau a unui bărbat, dar miza va fi una mult mai mare. Și când fiica mea va auzi aceste vorbe, și știu că le va auzi, vreau să fie capabilă să spună 'NU' și să-l repete ori de câte ori va fi nevoie. Pentru că, și după ce va spune 'nu', vor exista insistențe, tentații și încercări de a o convinge să se răzgândească.

Este responsabilitaea noastră să le învățăm că nu trebuie să facă ceva ce le face să se simtă inconfortabil. Chiar cu prețul de a dezamăgi pe cineva. Chiar dacă acel cineva este tatăl lor sau iubirea vieții lor.

Nu trebuie să însemne nu. Întotdeauna.

Degeaba le dăm sfaturi de viață, dacă în practică ne comportăm în mod contrar celor spuse chiar de noi. Ele ce să înțeleagă?

Trebuie să le arătăm fiicelor și fiilor noștri că respectăm decizia lor de a spune NU. Nu contează că au trei ani și că noi știm că îi va plăcea în carusel dacă măcar va încerca.

În parcul de distracții miza este una mică. Totuși este bine să ca fiicele noastre să fie încurajate, să știe că se ține cont de refuzul lor, la fel cum și fiii noștri trebuie să vadă reacția noastră atunci când cineva zice nu.

Mi-am tras soțul deoparte, i-am explicat felul cum gândeam și ce credeam că trebuie făcut și a fost de acord.

Am văzut cum fiica noastră a răsuflat ușurată când soțul meu a luat-o în brațe și i-a spus că nu trebuie să facă nimic dacă nu-și dorește și dacă acel lucru o sperie sau o face să se simtă prost. Nici măcar dacă asta însemna un milion de bilete irosite.

Da, am plecat de acolo cu biletele cumpărate și le-am dat unei alte familii care era la intrare când noi plecam.

Știu că a fost cea mai profitabilă 'risipă' de bani pe care am făcut-o vreodată.

Sursa: huffingtonpost.com