Bebelusul nascut prematur este o fiinta deosebit de fragila, cu organe si sisteme extrem de imature.
De aceea, el trebuie ajutat sa supravietuiasca in mediul extrauterin, un mediu cel putin neprietenos, daca e sa il comparam cu uterul matern.
Plamanii – cu cat prematurul e mai mic, cu atat sunt mai inguste si caile sale respiratorii. O problema mare o pun varstele de gestatie sub 28 de saptamani, la care alveolele pulmonare abia se formeaza.
Inima – din cauza functionarii deficitare a plamanului, deseori apar, secundar, hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca, probleme care, la randul lor, ingreuneaza terapia afectiunilor respiratorii.
Ficatul – nu poate sintetiza substantele necesare functionarii, cresterii si dezvoltarii organismului (risc de hemoragie, metabolizare ineficienta sau extrem de variabila a medicamentelor etc.).
Tubul digestiv imatur – ingreuneaza nutritia, incepand cu lipsa reflexelor necesare alimentatiei la san si continuand cu imaturitatea sistemelor enzimatice necesare digestiei si absorbtiei nutrientilor. De foarte multe ori, alimentatia prematurilor se face prin gavaj sau intravenos.
Rinichii sunt si acestia imaturi, ceea ce face dificila eliminarea apei si produsilor finali de metabolism si obliga la calculul la picatura a solutiilor lichidiene si a medicamentelor administrate.
Pielea subtire, practic fara strat protector inca, favorizeaza pierderile excesive de apa si predispune la hipotermie.
Vasele de sange sunt fragile, se rup frecvent la cea mai mica presiune.
Toate acestea sunt motive pentru care ingrijirea si terapia prematurului si a nou-nascutului la termen bolnav nu e doar stiinta si meserie ci, in mainile cuiva pasionat, devine o arta.
Campania „Sansa la Viata, sansa la noi amintiri” (lansata de Procter&Gamble) s-a derulet intre 1 septembrie – 30 noiembrie 2010 si a avut ca obiective echiparea a 11 maternitati .
Foto: Dreamstime.