Infertilitatea primara afecteaza 40% dintre cuplurile infertile si se caracterizeaza prin absenta oricarei sarcini in antecedente; infertilitatea secundara afecteaza 60% dintre cuplurile infertile, fiind caracterizata de prezenta unei sarcini in antecedente, dusa sau nu la termen. Infertilitatea este, astfel, o problema de cuplu ce necesita implicarea ambilor parteneri in algoritmul diagnostic si terapeutic. Studiile arata ca femeile cu probleme de fertilitate prezinta acelasi nivel de anxietate si depresie ca femeile care suferă de cancer, boli de inima sau HIV, ca cele carora le-a murit cineva drag sau care au divortat.
Cele mai multe dintre cuplurile infertile pot obtine o sarcina ce poate fi dusa cu succes la termen prin respectarea unui protocol diagnostic si terapeutic corect. Foarte putine dintre aceste cupluri pot fi definite sterile cand, in conditiile aplicarii oricarei modalitati terapeutice, nu se poate obtine sarcina.
La aproximativ 30% dintre cupluri, infertilitatea este de cauza feminina, infertilitatea masculina afectand un procent similar – 30%, pentru ca intr-o alta proportie de 30%, infertilitatea sa afecteze ambii parteneri (mixta).
In cazul a 10% dintre cuplurile infertile, nu poate fi identificata cauza infertilitatii prin mijloacele curente de diagnostic – infertilitate idiopatica sau de cauza necunoscuta. Inca de la inceput, evaluarea infertilitatii trebuie sa se focalizeze pe cuplu si nu pe unul sau altul dintre parteneri, ambii trebuie incurajati sa participe la consultatii, ori de cate ori este posibil. Extrem de importanta pentru calitatea vietii acestor cupluri este consilierea psihologica pe toata durata tratamentului, suportul emotional fiind fundamental, deoarece atat diagnosticul, cat si tratamentul in sine se pot constitui in factori de destabilizare psihoemotionala.
Pentru foarte multe cupluri, incapacitatea de a concepe duce la sentimente de pierdere a controlului asupra unei parti importante si foarte personale a vietii lor, iar procedurile care au loc in procesul de evaluare a infertilitatii accentueaza aceste trairi. Aceste cupluri au nevoie de oportunitatea de a-si exprima frustrarile, ingrijorarile, temerile, de sprijin si disponibilitate pe care nu intotdeauna cadrele medicale implicate in procesul de diagnostic si tratament le pot oferi, si din lipsa de timp, dar si din lipsa unei specializari in acordarea de consiliere psihologica specifica pacientilor cu probleme legate de infertilitate.
Experienta infertilitatii, procedurile de tratament specifice reproducerii asistate si succesul sau esecul acestora sunt integrate in istoria de viata a pacientilor, si, uneori, peste toate acestea se trece cu dificultate, in functie de factorii psihologici, sociologici si religiosi. Lupta cu incertitudinea si cu multitudinea de decizii medicale pe care infertilitatea le presupune poate duce la un dezechilibru emotional.
Sunt frecvente sentimentele de pierdere majora, tristete, neputinta, iar constientizarea si acceptarea acestor sentimente este primul pas ce duce la depasirea lor.
Foto Shutterstock