Daca aplicarea corectiilor fizice este un fenomen tot mai blamat si mai putin raspandit, tipatul la copii inca e folosit ca mod de educatie, desi si parintii stiu ca nu functioneaza.
Aproape toata lumea inca mai tipa la copii uneori, chiar si parintii care ii dau seama ca nu functioneaza.
Copiii crescuti in familiile in care se tipa tind sa aiba o stima de sine scazuta si rate de depresie mai mari.
Un studiu desfasurat in 2014 a aratat ca tipatul la copii produce in organismul lor un rezultat similar cu pedepsele fizice aplicate: creste nivelul de anxietate, stres si de depresie, iar problemele de comportament se accentueaza.
Tipatul in fata copiilor nu te face sa pari o persoana cu autoritate, ci te face sa arati ca si cum ti-ai pierdut controlul, sa pari slab.
Tipatul, in context educational, e modul adultului de a spune ca nu mai stie ce altceva sa faca.
Exceptand situatiile in care tipi dupa ei sa nu iasa in fata unei masini, tipatul la copii are adesea scop de corectare a comportamentului.
In realitate insa, tot ce realizezi este ca iti inveti copilul cum sa tipe mai tare atunci cand doreste ca ceva sa ii fie facut pe plac.
Cu alte cuvinte, daca scopul parintelui e sa se descarce si sa ii demonstreze copilului cat e de nervos, e probabil sa reuseasca sa o faca tipand.
Daca insa vrea sa corecteze un comportament gresit, tipatul nu e niciodata solutia.
Expertii promoveaza o metoda numita ABC – antecedente, comportament, consecinte (prescurtare de la antecedents, behaviors and consequences).
Astfel, parintele trebuie sa stabileasca un antecedent, spunandu-i copilului ce anume doreste de la el.
Comportamentul este modelat de catre parinte, iar in urma rezultatelor bune obtinute, exista consecinte pozitive.
In loc sa tipi in fiecare zi la copil sa isi puna hainele sau jucariile la loc, cere-i frumos sa respecte aceasta rugaminte.
Atunci cand copilul ajunge la un rezultat oricat de apropiat de cel dorit de tine, lauda-l si imbratiseaza-l cat mai evident, pentru ca el sa ia seama la raspunsul pozitiv ce apare ca si consecinta la respectarea unei rugaminti.
In continuare, expertii in domeniu sustin ca metoda modifica modul in care copilul se comporta si elimina chiar si crizele de furie.
In acelasi timp, efectele negative asupra parintilor, precum stresul si depresia ar scadea la randul lor, in final rezultand o familie mai fericita.
Sursa: nytimes.com
Imagine: Shutterstock