De ce se joaca singuri?

Din cand in cand, mai fac cu manuta cunoscutilor, se alatura mai ales acelor copii care au jucarii interesante, dar se axeaza numai pe propriul lor scenariu de joc, ca si cum fiecare ar trai in balonul lui de sapun, transparent, care uneori se mai lipeste de baloanele celorlalti sau se mai uneste cu cate un balon, insa are grija apoi sa se refaca si sa-l protejeze fragil si temporar pe ocupantul balonului, urmand sa se sparga pentru totdeauna in jurul varstei de trei ani.

Asta nu inseamna ca micutii de doi ani nu sunt sociabili, ci se petrece un fenomen foarte firesc la varsta lor: joaca in paralel cu ceilalti. Ei nu au inca abilitati de socializare. Pana pe la varsta de trei ani, au nevoie sa exploreze lumea si locul lor in aceasta lume, inainte de a face legaturile cu cei de varsta lor.

Pentru copiii de aceasta varsta joaca este o parte esentiala a invatarii. Este principala modalitate prin care ei isi dezvolta abilitatile fizice, stima de sine si, mai ales, increderea in ei insisi. Curiozitatea de a afla il mana la joaca si invatare.

Este ca un mic om de stiinta care, odata ce a prins mai mult curaj si se simte mai independent, incepe sa exploreze aceasta mare lume necunoscuta. Daca noi ii vom spune „nu la tot ceea ce face, ii blocam curiozitatea si initiativa.

Teoriile care se refera la dezvoltarea copilului afirma ca unul dintre principalele obiective ale parintilor ar trebui sa fie cresterea unui copil independent.

Dar castigarea independentei este numai o parte din ceea ce inseamna a deveni o persoana sanatoasa din punct de vedere emotional. Copiii trebuie sa treaca prin cele trei stadii de evolutie catre independenta:

Stadiul de dependenta – „Tu faci pentru mine: copiii care au sub un an si care sunt total dependenti de parinti.

Stadiul independentei – „Fac singur: copiii de unu-doi ani. Atunci micul explorator invata sa faca tot felul de lucruri independent de parinti.

Stadiul interdependentei – „Facem impreuna, – care este stadiul cel mai matur, cand copilul poate face singur, dar are intelepciunea sa ceara sprijin pentru a face mai bine.

Pentru a deveni o persoana sanatoasa emotional, copilul trebuie sa treaca prin toate cele trei stadii, care corespund cu trecerea copilului de la a fi solitar la a fi social, de la a vrea sa fie independent la a dori sa apartina unui grup.

Cat de mult va fi independent sau in grup depinde de temperamentul copilului. Independentul va pierde ce are grupul de oferit, iar dependentul va fi atat de preocupat sa ii urmeze pe ceilalti, incat nu prea se va dezvolta niciodata ca initiator, ca lider.

Stadiul de independenta care caracterizeaza varsta de unu-doi ani este unul obligatoriu pentru dezvoltarea normala a copilului – asadar, nu trebuie prelungita dependenta prin interventia excesiva a adultului in activitatile copilului.

Sfaturi:
1.Nu evita sa duci copilul sa se joace cu cei de varsta lui; el ii priveste pe ceilalti cum se joaca si invata de la ei, chiar daca nu pare interesat de acestia.

2.Chiar daca nu pare interesat de ceilalti copii (si poate chiar nu este), copilul tau adora sa le incerce jucariile, si in felul acesta invata ce inseamna a imparti cu ceilalti.

3.Urmareste atent orice ocazie in care copilul interactioneaza cu alti copii si secondeaza-l doar atunci cand este in impas, nu reactiona in locul lui, lasa-l sa se descurce.

4.Poate ca tu socializezi mai mult decat o face copilul tau cand este la un loc de joaca, dar asta nu e nici pe departe o problema! Si tu meriti sa te distrezi!

Text: Cristiana Haica, Foto: Dreamstime.