Cum și când începem spălatul pe dinți la copiii mici?

Odată cu apariția primilor dinți la bebeluși, este important ca părinții să înceapă deja să îi obișnuiască pe cei mici cu spălatul danturii și al gingiilor. După vârsta de 1 an, copiii pot prelua acest obicei și să se spele singuri, supravegheați însă de părinți.

Ela Crăciun a dezbătut acest subiect pe blogul ei și a răspuns la 10 din cele mai des întâlnite întrebări în rândul părinților, explicând cum pot începe cei mici să se spele singuri și ce periuțe și paste de dinți sunt potrivite pentru aceștia:

„Foarte mulți dintre voi ați văzut deseori pe contul meu de Instagram că Nicho este fascinat de periuța de dinți. I-am luat periuța de când stătea în funduleț, iar atunci când ne spălam pe dinți, stătea și el pe măsuța de înfășat și se uita fascinat la noi. În felul acesta i-am crescut în mod clar interesul pentru această activitate, așa că a început și el, singurel să folosească periuța de dinți, inițial fără pastă.

După vârsta de un an am introdus și pasta de dinți și am început să îl ajut eu cu spălarea dințișorilor, dar, în continuare, îl las și pe el să se joace cu periuța.

1. Când încep să-l spăl pe bebe pe dinți?

Odată cu apariția primilor dinți de lapte.

Eu am început să folosesc pentru Nicholas pasta de dinți după vârsta de un an, dar am avut grijă să fie fără fluor și naturală. Gustul este foarte important, de aceea vă sfătuiesc să găsiți o pastă de dinți care să le placă copiiilor, să le facă plăcere să se spele. Pentru copii, noi folosim o pastă fără fluor sau parabeni, ce remineralizează și repară, conține extract de căpșuni cu proprietăți tonice și nutritive asupra gingiei

2. Ce periuță trebuie să folosesc?

O periuță moale, specială pentru bebeluși.

3. Care este diferența dintre o pastă de dinți cu fluor și cea fără?

Cea fără fluor nu are contraindicații, nimic din compoziție nu are doze restrictive recomandate, la pastele cu fluor exista o doză recomandată pe grupe de vârstă și adulți, iar în cazuri excepționale, la doze mari de pastă de dinți înghițită fluorul poate avea efecte secundare, dar poate dezvolta un smalț mai gros decât cel fiziologic care poate fi mai casant, compromițând definitiv dintele. Este foarte importantă alegerea corectă a unei paste de dinți și pentru remineralizarea, calmarea sensibilității dentare, a gingiilor, prevenirea apariției cariilor. Hidroxiapatita din compoziția smalțului menținută prin mineralizare este mai rezistentă la mediul acid din cavitatea bucală față de fluorapatite care se formează prin fluorizare. Este recomandată de asemenea utilizarea unor paste de dinți cu extracte naturale care tonifică gingiile. Calitatea unei paste de dinți nu este data de spumă abundentă pe care o produce, ci de compoziție. În general, cele care fac o spuma abundentă conțin o cantitate mare de SLS.

Citește și: 7 moduri în care GREȘIM când ne învățăm copiii să se spele pe dinți!

4. De câte ori pe zi trebuie să-l spăl pe dinți?

De cel puțin 2 ori pe zi și, în general după mesele principale și clătire după fiecare consum de lichide dulci, colorate. Este foarte importantă și tehnica efectuării periajului și timpul acordat pentru eficiența igienei. Tehnica de periaj recomandată de către medicii stomatologi este cea verticala adică: pentru partea superioară de la gingie în jos, iar pentru partea inferioară de la gingii către în sus. Nu se recomanda periajul orizontal prin care exista riscul impingerii unor alimente în spațiile dintre dinți. Nu se recomandă apasarea puternică pe suprafața dinților, ci mai degrabă răbdare pentru a efectua acest periaj correct în câteva minute. Un număr din ce în ce mai mare de copii sunt purtători de aparate dentare pentru îndreptarea dinților, în acest caz remineralizarea este esențială pentru prevenirea apariției unui inel de demineralizare care poate afecta smalțul.

5. Este o problemă dacă are carii pe dinții de lapte?

Desigur, este o problema deoarece cariile întrețin un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor, aceste bacterii pot afecta și gingia și dinții definitivi pot fi defavorizați de mediul existent în cavitatea bucală.

6. Care este rutina orală pentru un copil mic? De la ce vârstă îl lăsăm să se spele singur pe dinți?

Este bine ca bebelușii și copiii mici să asiste la periajul adulților din familie deoarece vor dori să imite și vor învăța în mod pasiv, apoi vor efectua adulții periajul bebelusilor și al copiilor mici și treptat vor fi și ei lăsați să își efectueze singuri periajul atunci când vom constata că au deprinderea și răbdarea necesară pentru a efectua un periaj correct, evident sub supravegherea adulților. În principal, în acel moment, copiii mici au deja toți dinții de lapte.

7. Periuța electrică curăță mai bine decât cea tradițională? Dacă da, De la ce vârstă este în regulă să îi oferim copilului o periuță electrică?

La început se recomandă utilizarea unei periuțe de dinți clasice pentru a deprinde manualitatea și a nu traumatiza gingiile. Periuța electrică poate fi utilizată de copiii mai mari, mai ales în condițiile în care au toți dinții de lapte sau toți dinții definitivi, pentru a nu pune în pericol gingia în spațiile dintre dinți.

Citește și: Un băiețel adorabil plânge după dințișorul său de lapte

8. Este necesar ca ața de dinți să facă parte din igiena orală a unui copil? De la ce vârstă se introduce aceasta?

Nu exista o vârstă anume pentru introducerea utilizarii aței dentare, părinții trebuie să manevreze ața dentară în cazul copiilor mici pentru a nu fi înghițită accidental sau pentru a nu răni gingiile. În cazul dinților foarte apropiați, unde se poate bloca mâncare, poate ajuta utilizarea acesteia. Dinții foarte apropiați fiind de fapt principal recomandare pentru utilizarea aței dentare.

9. Când se face prima vizită la dentist?

Prima vizita la dentist, în cazul în care nu exista alte probleme, se recomanda a fi făcută imediat după erupția dentară completă sau la maxim 1 an de la apariția dinților de lapte.

10. Care sunt problemele dentare cu care se pot confrunta cei mici în cazul unei igiene orale precare?

În cazul unei igiene orale precare pot apărea numeroase carii ce vor duce la compromiterea dinților, inflamarea gingiilor și chiar apariția unor infecții la rădăcinile unor dintișori, tartrul. De asemenea placa bacteriană și tartrul afectează sănătatea dinților, apariția mirosului neplăcut.”

sursa foto – PR