Celule stem – ce se întâmplă cu ele după recoltare

Departe de a fi un moft, recoltarea de celule stem poate salva viața bebelușului, în cazuri extreme. În timp ce știm destule informații despre beneficiile celulelor stem, prea puține informații avem despre ce se întâmplă cu aceste celule stem după recoltare și cum sunt ele depozitate. Noi am aflat tot drumul lor, de la momentul nașterii și recoltării, până la depozitare, de la specialiștii Cord Blood Center, cărora le-am făcut o vizită chiar în laborator. 

I. Prima etapă este recoltarea. Aceasta  este o procedură extrem de simplă, care se efectuează o singură dată, la nașterea copilului. Procedura dureaza între 30 de secunde și maxim 3 minute, fără sa implice durere sau riscuri. Recoltarea de celule stem se realizeaza astazi prin metode standardizate si se poate efectua indiferent de particularitatile nasterii. Recoltarea sangelui placentar si a tesutului de cordon ombilical este efectuata de catre medicul obstetrician sau echipa care asista nasterea.

II. Cea de-a doua etapa este transportul celulelor prelevate. Transportul sangelui placentar si a tesutului de cordon ombilical, efectuat de catre Cord Blood Center, direct sau prin intermediul partenerilor acestuia, se face in concordanta cu prevederile normelor ADR pentru transportul de material biologic.

Conform standardelor in vigoare, intervalul de timp scurs din momentul prelevarii pana la procesarea probei nu trebuie sa depaseasca  96 ore pentru  sangele placentar si respectiv,  72 de ore pentru tesutul de cordon ombilical, la temperaturi intre 2 si 22 de grade Celsius.

Dupa nastere si, respectiv, prelevarea celulelor stem, este necesar ca un membru al familiei sa anunte nasterea catre coordonatorul Cord Blood Center de transport. Anuntul se va face  in cel mai scurt timp (conform instructiunilor primite odata cu kit-ul de recoltare). Aceasta pentru a putea asigura un interval de timp optim pentru transportul kit-ului de la spital spre laborator.

Cutiile in care se ambaleaza kitul sunt captusite cu material rezistent la socuri si Modul de ambalare al probelor recoltate respecta cerinta ADR de tripla impachetaretermoizolant. Pe durata transportului, temperatura este mentinuta intre limitele admise cu ajutorul acumulatorilor termici din componenta kiturilor de recoltare.

III. A treia etapa este procesarea. In momentul de fata, exista doua procedee de conservarea a sangelui placentar:

– conservarea tuturor elementelor celulare din sangele placentar

– separarea celulara (reducere volumetrica a grefei)

Acest tip de procesare reduce volumul materialului biologic si costul depozitarii, dar odata cu indepartarea plasmei si a hematiilor, exista posibilitatea unei pierderi de 15 – 42 % din numarul total al celulelor utilizabile pentru transplant, dar si alte categorii de celule (ex.celulele stem mezenchimale, VSELs).

Cord Blood Center a ales procesarea integrala a sangelui placentar pentru cresterea sanselor de reusita a unui eventual transplant.

Departe de a fi considerata invechita', aceasta tehnica asigura pastrarea unui numar maxim de celule stem utilizabile. Din tesutul prelevat se va face separarea celulara, se vor trece datele de identificare ale mamei, unitatea de sange va fi criogenata, iar apoi se va pastra in vapori de azot, in conditii termice si de presiune stabile, la o temperatura de -196 g C. Acest proces se poate observa si in pozele (2, 3, 4 si 5).

Cum se procesează celulele stem odată ce ajung în laborator

Etapa 1.
Verificarea integritatii pungii in care a fost recoltat sangele placentar si a etichetarii cu codul unic de bare atat pe punga de recoltare cat si pe fisele de insotire a acesteia.

Etapa 2.
Introducerea datelor personale de identificare a mamei de pe fisa de recoltare in sistemul nostru de administrare a datelor.

Etapa 3
Procesarea
3.1 Evaluarea cantitativa a unitatii de sange placentar:
– aprecierea volumetrica a sangelui recoltat
– aprecierea numarului de celule utilizabile pentru transplant (TNC)
Punga de sange sigilata imediat dupa recoltare va fi supusa unei centrifugari fractionate, pentru a separa plasma de restul componentelor celulare ale sangelui  (celulele nucleate utilizabile pentru transplant si hematiile) . Concentratia celulelor nucleate se va aprecia numeric, prin intermediul unui analizor de hematologie.

3.2 Pregatirea unitatii de sange placentar in vederea criogenarii:
Celulele vor fi tratate cu o substanta chimica (DMSO), avand ca scop impiedicarea formarii cristalelor de gheata in cursul criogenarii si respectiv, impiedicarea aparitiei balonizarii celulare, care ar putea determina compromiterea celulelor in momentul decriogenarii.

Etapa 4
Criogenarea propriu-zisa.
Ulterior etapei pregatitoare, unitatea se va ingheta progresiv, pe paliere termice, proces asistat si monitorizat digital, pana la atingerea temperaturii finale de -196 g. C.

Etapa 5
Evaluarea calitativa a unitatii de sange placentar:

• verificarea sterilitatii, prin supunerea la analize bacteriologice (in 2-3 % din cazuri exista posibilitatea contaminarii cu germeni a sangelui in momentul recoltarii, cel mai frecvent din sfera genitoanala)
• testarea screening pentru unele boli infectioase cu transmitere prin sange (hepatite, sifilis, infectie HIV)

Etapa 6
Depozitarea
– unitatea de sange criogenata se va pastra in vapori de azot, in conditii termice si de presiune stabile, la o temperatura de -196 g C.
Grefele de celule stem din sange placentar se utilizeaza de peste 20 ani. Experienta acumulata in acesti ani a demonstrat mentinerea viabilitatii celulelor stem, in conditiile depozitarii conform standardelor europene in domeniu. Unitatile de sange placentar depozitate si, ulterior, decriogenate in vederea efectuarii transplantului, si-au pastrat viabilitatea, respectiv si-au conservat capacitatea de repopulare a maduvei osoase .

IV. In cele din urma, grefele de sange recoltat  si tesut de cordon ombilical sunt depuse in stocatoare de probe biologice cu rezerva de azot lichid (poza nr 1). Aburii degajati din azot mentin in container temperatura de aproximativ -196°C.

foto Shutterstock,  Cord Blood Center