Ce să știi despre dezvoltarea limbajului

Mulți părinți  ignoră dezvoltarea limbajului bebelușului în primul an, considerand că cel mic are suficient timp pentru a recupera întârzierea. Uite ce să știi despre dezvoltarea limbajului, ce îl influențează și când este cazul să te adresezi unui specialist.

Ganguritul este materia prima a vorbirii – spun specialistii. El consta mai intai in vo­cale neclare, care, treptat, sunt pronuntate clar, iar dupa patru luni se produc pri­mele articulari de vocale cu consoane si incep sa se diferentieze consoanele (m, n, p, b, t, d), achizitionandu-se treptat si celelalte consoane – ultima care poate fi pronuntata este „R”.

Abia pe la cinci luni apare lalatiunea – repetitii de silabe care au semnificatie (ma-ma, ta-ta, pa-pa etc.), dar copilul nu le pronunta ca atare. Am auzit parinti care afirmau ca bebe­lusul lor „a vorbit de pe la cinci-sase luni, ceea ce este o impresie. Abia spre sfarsitul lunii a zecea, atentia copilului este, realmente, indreptata spre cuvinte si le spune cu intentie si semnificatie.

S-a constatat ca bebelusii care ganguresc mult si devreme vor fi mai precoce si in aparitia lalatiunii; de asemenea, ei au o precocitate si in aparitia vorbirii si au un IQ mai ridicat. Primele cuvinte ale copilului sunt cuvinte- propozitii, ca in japoneza. Un singur cuvant exprima o intrebare, o afirmatie.

Ce influențează dezvoltarea limbajului

In analiza limbajului copilului mic se ia in seama competenta – capacitatea copi­lului de a decodifica limbajul adult, si performanta – capacitatea de a utiliza si produce, pronunta cuvinte ca mijloace de comunicare. Competenta este intotdeauna mai sensibila si mai avansata decat performanta.

In dezvoltarea limbajului pot exista mari diferente individuale, determinate de:

• toleranta la frustrare (cat de nervos, irita­bil sau calm, detasat, sociabil este copilul),
• de pasivitate (sunt copii care se angajeaza rapid in activitate si comunicare, curiosi, inteleg usor, altii – mai putin cooperanti),
• de atentia pe care le-o acorda parintii, cat de mult comunica acestia cu copiii, cat de eficient si concordant este cu mesajele nonverbale (mimica, pantomimica si incarcatura afectiva a mesajului),
• de limbile vorbite in casa (copiii carora li se vorbeste in mai multe limbi vor vorbi mai tarziu, dar ulterior vor reusi sa invete cu mare usurinta limbi straine).

In primele luni de viata, copilul reactioneaza vocal la felul in care i se vorbeste. Nu conteaza asa de mult ce i se spune, ci cum i se spune. De la cinci luni, bebelusul reuseste sa deosebeasca tonul cald de cel dur, aspru, al vocii si chiar plange cand este dojenit sau certat – nu din cauza cuvintelor, ci din cauza tonului, volumului vocii, a mimicii si gesticii celui care i se adreseaza.

La aceasta varsta, copilul incepe sa si inteleaga ceea ce i se spune, si se pare ca „tata este primul cuvant pe care il intelege (acest cuvant fiind pronuntat de mama cand tatal apare in camera). Apoi, sunt retinute si intelese denumirile jucariilor aratate de mama. Pe masura ce se apropie de varsta de 12 luni, micutul nu numai ca intelege, ci si reproduce (in masura posibilitatilor lui verbale) ceea ce a inteles si a fost invatat pana la acest moment.

Când să consulți un specialist

• micutul tau nu a rostit nicio silaba pana la 40 saptamani;
• pana la 12 luni nu indica ceea ce i se cere, nu priveste catre obiectul sau persoana inspre care este solicitat sa priveasca sau sa o arate;
• nu inceteaza (in majoritatea cazurilor) actiunea pe care o face cand i se spune „nu;
• nu combina cuvinte si gesturi.

Text: Cristiana Haica; Foto: Shutterstock