Specialistii avertizeaza parintii in privinta unui fenomen ingrijorator: la peste 90% din cazurile de copii cu varste cuprinse intre 2-3 ani ce au primit un diagnostic de tulburare din spectrul autist, statul la televizor, pe tableta sau alt tip de display e factorul agravant, se arata intr-un studiu.
Altfel spus, foarte multi dintre copiii ce primesc acest diagnostic au in comun o principala activitate: timpul extins petrecut in fata televizorului sau a altor forme de realitate virtuala.
„Copilul în faţa televizorului nu are parte de experienţa obişnuită a limbajului, de stimularea dialogică a gândirii şi reflecţiei pe care părinţii, bunicii sau mediul uman, în genere, le oferă. Stimulii vizuali şi auditivi percepuţi în faţa micului ecran sunt atât de agresivi, se succed cu o asemenea rapiditate, încât depăşesc capacitatea creierului de a-i controla. Efectul invariabil va fi inhibarea unor importante procese mentale. Copiii se obişnuiesc de la televizor să nu mai dorească să înţeleagă ce se întâmplă în lumea care îi înconjoară, se mulţumesc doar cu senzaţiile”. (Large Martin, 2000, Out of the Box).
In acest sens, Asociatia pentru Sanatate Mintala a Copilului, Centrul National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, impreuna cu Fundatia Copii in Dificultate – Centrul pentru copii cu autism au lansat o campanie, numita Stop Autism Virtual!.
In sprijinul campaniei a venit si Laura Mateescu, medic primar in psihologia copilului si adolescentului, la Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. dr. Al. Obregia, din capitala.
„Există copii de 1 an care au tabletă. Nenumăraţi! Sunt copii cu tulburare de spectru autist pe care eu îi văd în clinică. Mai mult de o mie pe an. Invariabil, copiii aceştia au stat de mici, de foarte mici, la televizor. Mici, foarte mici înseamnă înainte să împlinească 1 an. Au stat şi la tabletă, şi la telefon. Este vorba de o stimulare inadecvată a creierului şi a modului în care genele de pe cromozomii lor sunt „ajutate să se exprime prin factorii de mediu.”
Intrebata daca in lipsa dispozitivelor, creierul s-ar fi dezvoltat normal, medicul a subliniat nevoia copiilor de comunicare inter-umana, care ii ajuta sa se dezvolte corespunzator:
„Nu dacă n-ar fi existat această stimulare, ci dacă n-ar fi existat stimularea repetitivă şi stereotipă artificială şi ar fi existat stimularea interumană, pe care am avut-o noi când eram mici, crescuţi de părinţi sau de bunici, de fraţii mai mari, de mătuşă sau de unchi.”
Este important sa se faca distinctia intre autismul clasic, cauzat de factori biologici si acest nou fenomen, care da totusi simptome similare, dar care este adesea mult mai usor de tratat.