Este foarte important sa intelegem ca fara niciun fel de terapie sau interventie, un copil cu autism va absorbi mult mai putina informatie si mai putine cunostinte din mediul inconjurator decat un copil obisnuit.
Academia Americana de Pediatrie (American Academy of Pediatrics) recomanda ca toti copiii cu varste intre 18 si 24 luni sa fie evaluati din perspectiva autismului, fie ca au sau nu simptome.
De ce? Pentru ca, in Statele Unite, 1 din 110 copii (fata de acum 15 ani, cand acest raport era de 1 la 2500) are o tulburare din spectrul autist care isi face semnalata prezenta prin semne specifice de la 18 luni, semne care ar putea fi usor confundate cu o simpla intarziere in dezvoltare.
Orice intarziere in evaluarea si diagnosticarea copilului intarzie instaurarea tratamentului, care este crucial pentru astfel de tulburare.
A incepe cat mai devreme tratamentul este echivalent cu recuperarea copilului. De aceea, se recomanda evaluarea copilul din punct de vedere psihomotor la 9, 18, 24 si 30 luni de viata, nu doar pentru semnele legate de autism, ci pentru atingerea tuturor parametrilor de dezvoltare psihomotrica si emotionala si identificarea oricaror intarzieri in dezvoltare. De asemenea, trebuie monitorizati copiii care au rude dignosticate cu aceasta tulburare.
Ce ar putea fi semn de ingrijorare? Oricare dintre urmatoarele:
Interventia cat mai timpurie este cheia salvarii copilului. Pentru aceasta, diagnosticul este vital, dar si acceptarea diagnosticului de catre parinti – lucru care este extrem de greu de realizat.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2