Alaptarea, un gest esential

Laptele praf nu este un inlocuitor
In primul rand, laptele praf reuseste, in cel mai bun caz, doar sa inlocuiasca componentele nutritive regasite in cel matern. Laptele matern se modifica de-a lungul zilei, dar si in functie de durata suptului si de varsta copilului.

In plus, laptele matern contine elemente ce ofera rezistenta fata de boli, iar, atunci cand este alaptat, copilul primeste celule vii de la mama, care ajuta la combaterea mai multor boli.

Mai mult, in primele luni de viata, intestinul copilului reuseste cu greu sa absoarba substante straine.

Este suficient sa il hranesti o singura data cu lapte praf sau cu alte alimente pentru a cauza microleziuni la nivelul intestinului, copilul avand nevoie de saptamani intregi pentru a se insanatosi. In orice caz, vor fi afectate celulele vii si bacteriile obisnuite din intestin, care ajuta la realizarea digestiei.

Alaptarea in sine stimuleaza dezvoltarea normala a gurii si a maxilarului, dar si secretia de hormoni cu rol in digestie si satietate.

Nu in ultimul rand, laptele matern contine si alti factori care nu pot fi inclusi in laptele praf – de la factorul bifidus, care ajuta la dezvoltarea intestinelor, si acizii grasi, ce contribuie la dezvoltarea creierului, pana la hormoni si enzime, ce joaca un rol important in crestere.

Studiile arata ca un copil alaptat obtine rezultate mai bune la testele de inteligenta si de personalitate din perioada maturitatii. Nici un studiu nu a reusit sa demonstreze pana acum avantajele hranirii cu lapte praf in defavoarea alaptarii.

Prepararea laptelui praf poate duce la boli infectioase grave, cauzate de impuritatile din apa folosita la obtinerea acestuia sau de microbii de pe biberon.

Diversificarea nu inseamna intreruperea alaptarii
Organizatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF recomanda: alaptarea exclusiva in primele sase luni, urmata de introducerea hranei diversificate corespunzatoare si continuarea alaptarii pana la doi ani.

In momentul diversificarii hranei, mama trebuie mai intai sa alapteze copilul si abia apoi sa il hraneasca cu alimente diversificate, in cantitati foarte mici. Acestea trebuie sa fie bogate in fier, sa contina proteine si componente energetice.

Introducerea hranei diversificate ar fi bine sa inceapa cu una pana la trei mese pe zi, pe langa alaptat, crescand pana la cinci mese diversificate pe zi, pana la varsta de un an.

Mamele cu copii care au intre sase luni si doi ani nu trebuie sa intrerupa alaptarea si sa-l hraneasca cu lapte matern si hrana diversificata, reducand treptat frecventa pana la cinci-sapte mese zilnice, pe masura ce stomacul copilului creste.

Aceasta perioada de intarcare sustinuta este importanta si pentru mam a, care trece la randul ei printr-o perioada de tranzitie, reabsorbind calciu in oase si nutrienti in corp.

Impactul asupra sanatatii mamei
Alaptarea contribuie la o stare de sanatate foarte buna a mamei, post-partum (perioada imediat de dupa nastere), deoarece ajuta uterul sa se contracte mai repede, reducand astfel pierderile de sange. Multi considera aceasta perioada etapa finala a lauziei.

Pe termen scurt, alaptatul impiedica aparitia unei sarcini nedorite, iar pe termen lung, reduce riscul de cancer ce afecteaza organele feminine: cancer la san, cancer uterin si ovarian. In general, femeile au o atitudine pozitiva fata de alaptat dupa ce acesta devine o rutina, deoarece le creste nivelul de prolactina, un hormon al relaxarii, si de oxitocina, un hormon care favorizeaza legatura afectiva cu copilul.

Pasi esentiali in promovarea alaptarii

• Instruirea personalului medical in vederea promovarii alaptarii in randul mamelor.
• Informarea femeilor insarcinate despre avantajele si modul de gestionare a alaptatului.
• Sprijinirea mamelor pentru a incepe sa isi alapteze copilul la maxim o jumatate de ora de la nastere.
• Instruirea mamelor cu privire la cum se alapteaza si cum pot sa pastreze lactatia, chiar si atunci cand sunt despartite de copiii lor.
• Hranirea nou-nascutilor exclusiv cu lapte matern, cu exceptia cazului in care medicul recomanda hranirea lor cu altceva.
• Adoptarea sistemului de ro-oming-in', care presupune ca mamele si copiii sa ramana impreuna 24 de ore din 24.
• Incurajarea alaptatului la cerere.
• Evitarea folosirii tetinelor sau suzetelor in cazul sugarilor.
• Sustinerea infiintarii de grupuri de sprijin pentru mamele care alapteaza si indrumarea lor catre acestea, la iesirea din spital.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3