Nasterea unui copil cu handicap reprezinta o condamnare pe viata, atat a copilului, cat si a familiei sale. De aici, importanta diagnosticului precoce al unei eventuale malformatii. Acesta permite luarea unei decizii terapeutice tinand cont de contextul psihologic si de impactul nasterii unui fat cu malformatii.
Starea de sanatate a mamei influenteaza direct si decisiv sanatatea copilului. Se considera ca susceptibilitatea fata de agentii teratogeni (care induc anomalii permanente ale fatului) e maxima intre saptamana a doua si a opta de sarcina.
Drogurile si medicamentele ocupa primul loc intre agentii teratogeni. Alti factori sunt: defecte cromozomiale si genetice, boli ale mamei (alcoolism, diabet, epilepsie), infectii (rubeola, toxoplasmoza, sifilis), radiatii ionizante).
Malformatiile congenitale pot fi rezultatul unor anomalii cromozomiale – sindromul Down e cel mai frecvent (1:800 de nasteri), caracterizat prin retard psihic si fizic. Riscul de aparitie creste cu varsta mamei (dupa 35 de ani). La fel de frecvent (intalnit numai la baieti) e Sindromul Klinefelter: da infertilitate, uneori usor retard psihic.
Anomaliile mai pot fi cauzate fie de alterarea unei singure gene sau determinate de efectele combinate ale mai multor gene, fie ca rezultat al interactiunii genice cu factorii de mediu.
Acestea duc la boli cardiace congenitale, defecte gastrointestinale, defecte musculoscheletale, genitourinare, oculare etc.
De aceea, este foarte important sa faci toate anilizele si ecografiile recomandate de medic pe perioada sarcinii.
Foto: HEPTA/PHOTONONSTOP.