Ti s-a intamplat sa te intrebi cum de ingerasul tau de copil, altfel cuminte si linistit, a inceput sa devina agresiv? Daca esti mama, sigur stii despre ce e vorba.
Copilul tau ascultator devine dintr-o data un mic tiran cu care nu te mai poti intelege si care are crize de agresivitate. De ce apare agresivitatea la copii si cum poti sa diminuezi fenomenul, afli de mai jos.
E socant sa fii nevoit sa te adaptezi la un copil ce a devenit agresiv, insa e important de retinut ca e o parte a dezvoltarii sale.
Asta inseamna ca el poate incepe sa fie mai egoist, sa arunce cu obiecte intentionat, sa dea cu pumnii si picioarele. Este insa o etapa obisnuita a dezvoltarii si, cu o buna directionare a acestei agresivitati, si tu si el ii puteti face fata cu brio.
Daca vorbim despre copiii de 3 ani, de exemplu, agresivitatea e motivata de nevoi fiziologice, precum foamea, oboseala (nevoia de somn), etc. De cele mai multe ori, la copiii mici agresivitatea se manifesta in 3 moduri: crize de furie, insotite de muscaturi si lovituri cu pumnii si picioarele.
Cand ajunge la cresa sau la gradinita si devine agresiv, poate fi un semn ca cel mic nu reuseste sa se adapteze la noul stil de viata si la departarea de casa si parinti.
Agresivitatea se poate manifesta insa si mai tarziu, la varsta la care copilul merge deja la scoala.
Toate traumele emotionale, precum pierderea unor membrii din familie, boli de care acestia sufera, certurile dintre parinti, divortul, abuzul fizic si/sau emotional, toate pot fi catalizatoare pentru un comportament agresiv.
E lesne de inteles ca, atunci cand cei mici cresc intr-un mediu in care agresivitatea este o norma, sunt mai predispusi la a se manifesta intr-un mod agresiv ei insisi.
Mai exista insa si alte aspecte ce pot contribui indirect:
Un copil poate deveni agresiv si in situatiile in care este disciplinat prea sever sau prea bland, le lipseste supravegherea unui parinte sau a unei persoane cu autoritate, parintii nu isi manifesta sustinerea, cand e vorba de o familie dezorganizata, etc.
Individuali (ce tin de persoana copilului):
nivelul de empatie dezvoltat, nivelul de optimism, un IQ mai mare, imbunatatirea stimei de sine, etc.
Ce tin de familie:
Stabilitatea si echilibrul din familie, disciplina aplicata in mod corect si constant, supraveghere adecvata, o relatie sanatoasa cu parintii.
Ce tin de mediul in care copilul creste:
Nivelul social al cartierului in care copilul locuieste, aderarea la comunitate (prin voluntariat, de ex.), situatia scolara, activitatile extrascolare.
Sursa: checkpregnancy.com