Disciplină: 3 reguli pe care să le aplici

În materie de disciplină, există extrem de multe teorii. De la celebrul doctor Spock încoace, fiecare generație a avut propriul ei guru în materie de disciplină. Dar indiferent de părerile legate de disciplină și disciplinare, vârsta și metodele la care trebuie să faci acest lucru, experții sunt cu toții de acord asupra câtorva reguli de disciplină. Iată ce funcționează:

Păstrează-ți calmul!

E cam greu să faci asta când juniorul face o criză de isterie în parc (vezi cum dezamorserzi o criză de plâns de nervi ) sau când îl surprizi că îți aruncă telefonul în oala cu ciorbă abordând un zâmbet triumfător sau inocent (?). Dar dacă nu-ți păstrezi calmul, pentru copil va fi foarte greu să înțeleagă unde e greșit. El se va simți pedepsit pe nedrept și va face la fel (sau mai rău) a doua oară…

Fii consecventă!

Dacă într-o zi este juniorul se poate sui pe tobogan, pe unde toată lumea coboară și nu primește vreo observație, ba mai e și lăudat de mami pentru curaj, iar în altă zi mami îi face observație cu jumătate de gură, de teama mămicilor care protestează că băiatul ei nu se joacă frumos, ce să mai înțeleagă bietul copil?: e același parc, e aceeași mamă, e același tobogan – ieri avea voie, azi nu…

Reacționează pe loc (dar nu impulsiv)

Un copil mic nu are noțiunea timpului și nici nu știe foarte bine principiul cauză-efect. Dacă a greșit ceva și vrei să înțeleagă lecția, reacția ta trebuie să fie pe loc, nu după un sfert de oră sau după ce a dormit deja de după-amiază și a și uitat ce a făcut. Taxează, deci, fiecare greșeală atunci când ea survine, dar reacționează proporțional – nu pedepsi copilul la nervi și nu-l pedepsi pentru toate nimicurile. Va sfârși prin a face și mai multe prostioare, căci oricum va fi pedepsit, și atunci, măcar să se distreze până când aplici tu măsurile de disciplină.Citește și Disciplină: 6 strategii pentru un copil încăpățânat.

Aici, în trecăt fie spus, mulți părinți confurndă disciplina cu pedeapsa. Dacă aplici metodele de disciplină așa cum trebuie, rezultatul este că acel copil învață să diferențieze răul de bine, ceea ce este permis, de ceea ce nu este acceptabil, și își însușește aceste comportamente și în lipsa unei pedepse. Pedeapsa este doar o sancțiune pe care o aplicăm copilului, și pe care acesta o suportă sau nu, până la o anumită vârstă, după care se va răzvrăti oricum împotriva autorității tale. Nu servește la nimic să pedepsești un copil (mai ales cu bătaia și pedeapsa fizică), în lipsa unor măsuri coerente de disciplină. Iar marele necaz în majoritatea familiilor cu copii este că, de obicei, mama spune da, iar tata spune nu (sau invers), iar copilul sfârșește prin a nu mai respecta nicio autoritate, dacă tot vede că părinții nu se pun de acord.

foto Shutterstock