Langa noi avem o familie foarte saraca cu 5 copii. Doar tatal lucreaza, mama fiind somera. Si toti sunt copii cu buni simt si foarte bine educati. Asa ca de fiecare data cand lui Mihnea ii raman hainutele mici, le duc la aceasta familie, care se bucura foiarte mult.
Am sa va povestesc in cateva randuri... povestea mea. Desi crescuta de bunici si fara dragostea parinteasca, imi doream tare mult un copil.
Nu am stiut ca o sa sa se strecoasre in viata noastra asa de lin, precum roua diminetii ce se prelinge pe florile din gradina.
Acum doua zile am venit de la mare. Toate au fost bune si frumoase pana cand intr-una din zile a vrut sa intre in piscina unei fetite.
Povestea noastra a inceput pe data de 17 noiembrie 2006 cand, de ziua mea, m-am hotarat sa fac un test de sarcina pentru ca imi doream foarte mult un bebe si ma chinuiam de 2 ani sa-l fac.
Mihnea este baietelul meu de 1 an si 11 luni. Sunt mandra de el in orice situatie si tot ce ii spun intelege ca un om mare. Iubeste animalele si in special catelusii.
Noi niciodata nu reuseam sa-i taiem unghiile lui Mihnea. Numai in somn reuseam si atunci incet, sa nu cumva sa trezim copilul. Â
Mihnea are 1 an si 10 luni si de la 1 an si 6 luniface la olita. L-am invatat cat de cat usor, la inceput se juca cu olita, apoi de fiecare data cand face la olita il aplaud si ii zic "bravoooo" si apoi mergem si ducem olita la baie.
Intr-o zi cand am iesit in parc cu Mihnea (bebele meu de 1 an si 7 luni) ne-am intalnit cu o "baba" (dintr-alea care iti pupa copilul pe buze si il chinuie de il scoti din mainile ei urland).
Povestea mea este probabil o poveste banala, ca multe altele, dar ceea ce traiesc de aproape doi ani de zile este extraordinar.
„Nu stiu daca am ales fotografiile cu adevarat reprezentative, dar cu siguranta, se vede asemanarea. Am nascut-o pe Diana pe data de 28 iunie 2006, iar de atunci nu aud decat Tati a facut-o singur? In cazul nostru se confirma regula conform careia fetele seamana cu tatii“, ne-a scris Luiza Radulescu. Copil: Diana – 2006