Nu stiu altii cum sunt..dar eu si cu soacra mea nu prea suntem pe aceeasi lungime de unda. Asa ca ma port cat mai protocolar si distant posibil ca sa evit eventuale conflicte. Micutul nostru Codrin a fost insa de alta parere cu ocazia unei vizite neasteptate ale soacrei mele pe la noi...
Eram in parc la joaca cu puisorul meu, Aian de 3 anisori si jumatate. La un moment dat l-am lasat cu alti copii la nisip, supravegheandu-l de pe o bancuta din apropiere.
Sunt mamica a doi baietei minunati, cel mare are 6 ani si trei luni iar cel mic 1 an si sapte luni. In urma cu o saptamana am mers impreuna la medicul de familie pentru un control de rutina cu amandoi copiii.
Locuim intr-un orasel micut si, pentru ca baietelul nostru Tudor, care acum are 2, 5 ani, este o fire sociabila si foarte prietenoasa de fiecare data cand ieseam la plimbare sau la cumparaturi zambea la oameni, le facea cu mana.
Pe 13 octombrie am inscris-o si eu pe bombonica mea la gradinita cu program scurt (8-12). Este cam departe de casa, dar acolo am gasit loc, ca la alte gradinitze unde am intrebat nu mai erau locuri.
Era in ajun de Craciun. Terminasem in sfarsit toate treburile casei si eram epuizata. Stiti si voi dragi mamici cum este sa ai un baietel nazdravan si foarte multe de facut si pe deasupra si un sot lipsa de la apel (plecat cu serviciul).
Ilinca, comoara mea e tare haioasa! Printre multe alte nazbatii, are obiceiul de a umbla in dulapul meu si a-mi scoate, daca nu sunt atenta, sutienele de la locul lor.
Saptamana trecuta am fost in vizita cu fetita mea, Maria in varsta de 1 an si 9 luni, la o colega de serviciu. Ne-am simtit super bine, mai ales ca am aflat ca peste cateva luni va deveni si ea mamica.
Acum vreo trei saptamani am fost nasa de cununie intr-un orasel transilvanean. Am plecat de la malul marii cu mic si cu mare, cu un portbagaj plin cu haine de ceremonie si cu ceva emotii, caci era un drum destul de lung pentru cea mica.
Intr-o dupa-amiaza, ne pomenim cu casa plina de oaspeti. Bebe era maricel, mai aveam si noi chef de musafiri, trecuse perioada cea grea. Dar tot mai mult in bratele noastre statea...si mai ales in ale lui mami.
Povestea s-a petrecut la botezul fiului meu Alexandru Mihai, cand l-am dezbracat pentru baita. Una dintre nasicile lui, Andreea, in varsta de 4 ani, mirata de faptul ca la Alexandru nu a zarit sub pampers ceea ce credea ea, spune tare:"Tati lui Alexandru i-a crescut o buba la pasarica".
Intr-o dimineata am plecat cu fetita mea la doctor pentru consultatie si pentru niste ananlize medicale. Ajunsa acolo am intrat si ne-am asezat pe scaun in sala de asteptare. La un moment dat micuta mea imi spune mami papa eu ii spun ca ajungem acasa si o sa ii dau papita, dar ea nu si nu..."mami papa, mami papa".
Ieri am fost invitati de catre moasa Mariei la pomana facuta pentru socrul sau. Nu prea aveam chef sa merg, dar cum a insistat, am zis ca sa nu o suparam si sa mergem. La sala respectiva, ne-am asezat la masa.
Cel mai penibil moment de pana acum pe care l-a facut Eric, mi se pare acela de anul trecut de la mare. Se juca pe plaja,i l lasasem in pielea goala si se apropie de el un baietel grasut si se uita cum se joaca Eric in nisip.
S-a intamplat acum circa un an, cand ne aflam la un control de rutina la medicul de familie, eu fiind insarcinata cu cel de-al doilea copil.
Si acum cand imi aduc aminte sau povestesc cu prietenii imi este rusine, dar si radem de lucrul asta. Eram impreuna cu prietenii si bineinteles cu autoarea acestei nazbatii la statiune, la strand.
Alexandra, zana mea de 1 an si o luna, are obiceiul de a umbla la pampars, se joaca cu scaiul. Intr-o zi a trebuit sa plecam la spital. Asteptandu-l pe doctor, zana se plimba dar...chiar cand acesta a aparut, pe un picior de pantalon cadea...pamparsul!
Andrei Sebastian, baietelul nostru este copil foarte vesel si istet, dar, desi a trecut bine de un anisor, nu vrea in nici un chip sa vorbesca. Cu toate ca intelege tot ce se intampla in jurul lui si raspunde perfect la comenzi, nu vrea sa spuna nimic inteligibil, comunicand doar cu ajutorul degetelelor si al mimicii.
Acum imi vine sa rad, dar atunci eram rosie ca focul si aveam lacrimi in ochi de rusine. Copilul meu, care abia acum face doi anisori, a mers cu noi in concediu la mare. Ne aflam in alta tara, hotel de 5 stele cu o marmura impecabila de culoare deschisa la receptie, unde avea loc si intalnirea intre noi si ghid.