Am vrut sa schimbam gradinita. Am analizat situatia nou creata si am crezut ca acest lucru va fi posibil (gradinita veche era inghesuita, cu multi copii si nu puteam sa avem acces la grupa mare pana la anul ,desi in ianuarie implineste 5 ani).
Salutare, va povetesc o intamplare hazlie petrecuta recent si care a starnit rasul celor din jur instantaneu. Eram in piata la cumparaturi impreuna cu puciul meu nazdravan.
S-a intamplat chiar saptamana trecuta. Ne-am dus la cumparaturi intr-un supermarket si pe Teo l-am pus ca de obicei in scaunul special amenajat pentru copii pe carut. M-am oprit cu el in dreptul raionului cu rosii la conserva si ma uitam atenta deoarece nu gaseam gama de conserve pe care o consum de obicei, asa ca nu eram atenta la ce face Teo.
Am sa va povestesc ceva real intamplat acum ceva timp. Eram in vizita la verisoara mea Valentina care era la acel moment tanara mamica, Maxim, primul ei bebelus, avand doar 6 luni.
Intr-una din zile Maria, mami si tati, admirau acvariul cu pesti amenajat in parcul din cartier cand de noi s-a apropiat o doamna respectabila de o varsta inaintata care avea pe fata o alunita destul de mare.
Intr-o zi am fost la Banca cu Luca pentru ca aveam ceva treaba. Am intrat si m-am dus la ghiseul unde aveam treaba, dar din pacate trebuia sa mai astept ca doamna de acolo era plecata.
Noi de felul nostru suntem mai mofturoase la mancare, iar la ora de masa la gradi, doamna este mereu cu ochii pe ea pentru ca mereu facea ceva cu pachetelul...ba il pasa la vreo colega, ba il ascundea dupa caloriferul din clasa.
Fetita mea, Elena Bianca, nu este prea marisoara, are 1 an si 1 luna. Abia rosteste cateva cuvinte, insa e foarte iute de picioare (merge de la 10 luni), dar si de manuta. Faceam intr-o dimineata cumparaturile la magazinul din cartier.
Ceea ce o sa va povestesc s-a intamplat acum o jumatate de ora. Am iesit cu fetita mea, Maria, afara. Am zis sa mergem mai intai in parc, sa se joace, apoi prin piata, iar la intoarcere spre casa, la supermarket. Zis si facut.
Era o zi asa frumoasa si am iesit eu cu printesica mea la o plimbare prin parculet. Parculetul nostru este aproape de o gradinita unde chiar ma gandeam sa o duc pe Deea la 2 ani si, fiind aproape, mereu trec pe acolo copii cu mamici care vin de la gradinita si uneori trec si educatoarele.
Fetitza mea are 1 an si 11 luni si a inceput sa vorbesca cat mai multe cuvinte, cu toate ca nu leaga ea propozitiile, dar stie absolut totul. Cateodata retine si prostiile, ceea ce n-as vrea. Si acum sa va spun ca eram intr-o zi intr-un magazin de textile, si ma uitam la produse.
Baietelul meu in varsta de 1an si 8 luni a batut concomitent 2 parinti si 2 copii pentru ca nu l-au lasat sa se joace la o masinuta cu volan in parc.
Saptamana trecuta am fost la Felix impreuna cu Melina. A fost tare fericita, mai ales cand intra in apa. Dar marea problema a ei era o femeia mai solida.
Am un baietel pe nume Rares de 2 ani si 2 luni. De vreo saptamana am inceput sa il scot afara fara pampers, in casa nemaipunandu-i de mult. Iar intr-o seara cand l-am scos afara a facut treaba mare in chilotei.
De cand am aflat ca o sa fiu mamica, am incercat sa aflu cat mai multe despre sarcina, despre bebelusi, despre cresterea copilului. Cum se putea mai usor afla toate aceste lucruri, decat prin navigarea pe internet?!
Darius avea doi ani cand l-am luat cu mine la scoala la care lucrez pentru a ma "ajuta" sa aranjez clasa pentru inceputul de an scolar. El tocmai era in etapa de a spune in continuu prostii.
Fiul meu, Matei, in varsta de 3 ani e foarte curios si vorbaret. Mergand la cumparaturi impreuna si vazand in cos un pachet de tampoane, ma intreaba ce sunt acelea.
Eram cu fiul meu, Radu, in parc. A vazut o libelula si a tipat din toate puterile: "Uite mami! Lilebula!" Toti copiii, mamicile si taticii din parc au ras in hohote.
Sunt mama unei fetite care tocmai a implinit un anisor. Povestea rusinoasa s-a intamplat chiar de ziua ei.
Azi am plecat la posta cu fetita mea, Karina sa trimitem un colet. Era un singur ghiseu de mesagerie asa ca ne-am asezat frumusel la coada si am asteptat sa ne vina randul. Un barbat respectuos (care era in spatele nostru) ne-a spus sa mergem in fata si sa nu mai stam la coada, dar eu fiind “patita”, am preferat sa stau la rand caci nu vroiam sa-mi pun “toata lumea in cap”.