Cercetatorii americani de la Universitatea Philadelphia au aratat ca unul din trei copii isi creeaza personaje cu care comunica, pe care le iubesc si care ii inteleg.
Aceasta nu este nici pe departe o forma de manifestare schizofrenica, asa cum s-a crezut pana nu demult. In realitate, este vorba fie de un surplus de energie psihica si fantezie infantila, fie de un refugiu al copilului in fantastic, datorita unor frustrari de care se fac vinovati adultii.
Prietenii imaginari apar la varstele de patru – sase ani si dispar total din viata copilului dupa contactul cu mediul scolar. Rareori impresia prietenului imaginar persista dupa primul an de scoala.
Ce este prietenul imaginar?
Asa cum arata studiile recente de psihologie infantila efectuate de cercetatorii de la Philadelphia, copilul are nevoie de o legatura foarte stransa cu lumea fantastica. Copilul nu numai ca adora lumea fanteziei, ci doreste sa traiasca ancorat cat mai bine in basmul pe care el si-l imagineaza uneori si-l modeleaza dupa bunul plac.
Copilul traieste astfel si dorinta de a avea un prieten dintr-o lume imaginara, in care totul este asa cum ii place lui. Astfel, micutul care are o fantezie bogata isi construieste imaginea unui prieten despre care crede ca ar putea exista in realitate, desi in clipele rationale stie ca este doar o fantezie a sa.
Prietenul imaginar apare asadar ca o insufletire a unei imagini umane reale ori inventate sau a unui personaj din basme, animatie sau film, bun sau rau, a unui animal real sau imaginar sau a unei jucarii.
Prietenul imaginar poate fi vazut si ca o entitate cu puteri supranaturale, care ar da suflet unor jucarii sau care ar sosi in preajma sa ca un om sau animal invizibil.
Aceasta ultima problema a fost grav confundata de psihiatri cu manifestarea de tip schizofrenic. In realitate, copilul, prin acest joc de creare a situatiilor imaginare si a prietenilor imaginari, isi exerseaza functiile mentale care trebuie pregatite pentru un real contact social.
Prietenul imaginar ca personalitate atribuita unui contur existent sau imaginat apare numai la copiii cu o creativitate dezvoltata, datorita unor cauze diferite.