Nici nu s-au stins bine ecourile despre carnea de cal comercializată drept carne de vită, că un nou scandal ia amploare de la o zi la alta și îi sperie pe români – laptele contaminat cu aflatoxină, o substanță cancerigenă.
Ce trebuie să știi despre aflatoxină
„Aflatoxina este o micotoxină, o otravă care este generată de un mucegai microscopic – Aspergillus Flavus, un mucegai galben care se poate dezvolta în anumite condiții pe cereale care nu sunt corect depozitate, pe arahide, pe boabele de cafea, pe unele condimente…, a declarat Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Istitutului de Cercetări Alimentare, invitat in emisiunea Neatza cu Răzvan și Dani, de la Antena 1.
Conform spuselor acestuia, aflatoxina a fost descoperită cu mai mult de jumătate de secol în urmă, în momentul în care zeci de mii de curcani (de la mari crescătorii din Statele Unite) au murit, în urma hrănirii lor cu turte de arahide care fuseseră contaminate cu mucegai galben (care, la rândul lui, a generat această otravă – aflatoxina).
Care este cantitatea periculoasă de aflatoxină?
Aflatoxina devine periculoasă dacă, de exemplu, doza ingerată este depășită: mai mult de 1 nanogram/kg corp/zi. Dacă vorbim despre lapte, această cantitate ar fi acumulată dacă am bea câțiva litri de lapte pe zi. Practic, nu ajungem să consumăm atâta lapte încât să atingem doza de toxicitate care să ne pună în pericol sănătatea.
„Mai mult, fiind aderați în Uniunea Europeană, sistemele de siguranță alimentară funcționează, și înainte ca alimentele contaminate să ajungă pe mesele noastre, ele sunt retrase, a completat Dr. Menci.
Și laptele matern poate fi contaminat cu aflatoxină
De exemplu, din 60 de unități de aflatoxină din furaj, 1 unitate se transferă în lapte. Lucrul acesta este valabil și în cazul laptelui matern: dacă mama care alăptează consumă arahide, cafea contaminate cu aflatoxină, ea își hrănește propriului sugar cu lapte contaminat cu aflatoxină.
În loc de concluzie
Mucegaiurile din alimente au fost mereu o sursă de toxine periculoase, singura diferență fiind că înainte nu știam. Acum știm.
„ Panica, isteria din clipa de față este și rezultatul acelei secretomanii care a existat în legătură cu alimentele înainte de 89, când nu aveai voie să vorbești astfel de lucruri despre alimente. Asta nu înseamnă, însă, că nu am mâncat alimente despre care astăzi ne-am pune semne de întrebare.
România este aliniată și ea la legislația Uniunii Europene, iar atunci când începe să ni se aducă la cunoștință că alimentele pot fi și contaminate (cu contaminanți fizici, chimici, bio-chimici), ne panicăm. Însă nu este o noutate, și de-abia acum ar trebui să fim mai liniștiți, pentru că cineva controleză și așa aflăm și noi ce mâncăm, a concluzionat Dr. Menci.