Cum ii influentezi comportamentul

Pedepsele si amenintarile, mita si recompensele – ei bine, nimic din toate acestea nu tin la aceasta varsta.

Asa ca, daca vrei ca micu­tul tau sa se comporte intr-un mod anu­me, va trebui sa ape­lezi la cata ma­iestrie in a „ghida poti avea.

Si aceste moda­litati sa nu includa, sub nicio forma, tipetele tale, amenintarile sau mita. Pare complicat? Nu este, de fapt. Va trebui sa faci asa incat acti­vitatea sa para amu­zanta; si atunci, copilul va dori sa o faca.

Spre exemplu – vrei ca cel mic sa isi stranga jucariile? Multi parinti nici nu isi pun problema macar sa educe copilul sa faca ordine la aceasta varsta, iar peste un an, doi, trei se vaita ca au copii dezordonati. Oare cine este de vina? Copi­lul? In niciun caz!

Daca ii ordoni sa stran­ga jucariile, copilul se va opune din toate pute­rile, se va inca­patana sa nu o faca.
Poti sa zbieri, sa pedep­sesti, sa il smu­cesti de manuta ducandu-l catre jucarii, ca sa le adune, ba chiar sa ii pui mainile pe jucariile care trebuie adunate ca sa inteleaga ce are de facut, insa nimic din ceea ce faci nu il va determina sa adune jucariile daca el nu vrea.

Vreti sa va spun un se­cret? Sunteti mai inteli­genti decat copilul vos­tru de unu-doi ani. Asadar, sigur va dati seama ca exista modalitati mai bune de a face copilul sa vrea sa faca ceea ce vreti voi sa faca, fara agresiune verbala sau fizica.
 

• Incearca cu un can­tec de adunat jucariile inventat de tine; sau fa­ceti un joc din aceasta activitate (cine strange mai multe jucarii, de exemplu, sau haide sa ve­dem cate jucarii incap in cutia de jucarii, sau arunca o provocare – haide sa vedem daca poti strange jucariile pana termin eu de cantat un cantecel).
   
• O alta strategie este redirectionarea ener­giei. Poti opri copilul din a face ceva periculos sau inacceptabil furnizand alternative mai sigure sau acceptabile.

  De exemplu – daca cel mic ia un obiect casant sau arunca cu obiecte, il intrebi: „Vrei sa te joci de-a aruncatul? Ia uite ce am eu pentru asta – si ii oferi o mingiuta moale si i-o pui in ma­nuta, in locul obiectului peri­culos, aruncand tu prima.

  Daca micutul se catara pe pervaz, pe spatarul canapelei, il iei cu blandete si ii spui: „Pervazul/canapeaua nu este pentru catarat, ci toboganul este pentru catarat, sau orice alt obiect din casa pe care copilul se poate catara in siguranta.
   

• O a treia strategie presupune distragerea atentiei. Copilul de unu-doi ani are o capacitate redusa de concentrare a atentiei. Puteti folosi aceasta limita in avantajul vostru, pentru a distrage copilul de la activitati care nu sunt sigure sau inacceptabile catre unele pozitive. Distragerea atentiei il face pe copil sa uite ceea ce voia sa faca mai inainte.