Laptele matern conține combinața ideală de nutrienți și celule vii pentru nou-născut și îi asigură acestuia atât dezvolatrea optimă în primele săptămâni de viață, cât și protecția împotriva infecțiilor.
Organsimul începe să se pregătească pentru secreția laptelui matern din timpul celui de-al doilea trimestru de sarcină (lunile 4-6). La 24-48 de ore după naștere corpul proaspetelor mămici produce mai întâi colostru – un lichid vâscos și gălbui, ce conține proteine, imunoglobuline, anticorpi și factori de creștere. Colostrul, denumit popular drept aur lichid’ este secretat într-o cantitate mică și are rolul de a contribui la viața extrauterină a nou-născutului. În primele zile viață, bebelușul trăiește din rezervele acumulate din pântecul mamei, iar colostrul îi asigură copilului întărirea sistemului imunitar.
Când apare lactația. Transformarea colostrului în lapte intermediar
La 2-5 zile după naștere, colostrul începe să se transforme în lapte, acesta capătând, treptat, o nuanță din ce în ce mai albicioasă. Sânii care până acum au fost moi se vor întări și vor deveni mai plini, țesutul glandular dublându-se deoarece se mărește cantitatea de lapte.
În cazul în care bebelușul nu este pus la sân suficient de des, pot apărea durerile la nivel mamar, iar mameloanele se pot aplatiza. Această problemă se poate rezolva rapid prin folosirea, înainte de alăptare, a unei pompe mamare, ce are rolul de a detensiona canalele galactofore.
Când apare lactația – laptele matur
Între ziua a 10-a și a 14-a de viață a copilului, apare laptele matur. Acesta conține vitamine, minerale, proteine, grăsimi și apă și reprezintă un aliment unic pentru bebeluș. Fiecare specie de animal în parte produce o formulă unică de lapte pentru pui, cu proporții diferite de nutrienți, iar acesta este principalul motiv pentru care laptele de vacă, de exemplu, nu este potrivit pentru copii în primele luni de viață.
Interesant despre laptele matur este că își schimbă constant compoziția în funcție de diverși factori precum starea de sănătate a bebelușului, vârsta acestuia sau ora la care este hrănit. Laptele matur este un aliment complex și complet pentru cei mici, așadar în prima parte a mesei va conține o cantitate mai mare de apă, asigurând hidratarea sugarului, iar apoi, în timp ce hrănirea la sân avansează, crește cantitatea de grăsimi și proteine pentru a-i ține de foame micuțului.
Ce se întâmplă cu laptele dacă nu alăptezi
Producția laptelui matern are loc pe sistemul „cerere – ofertă'. Așadar, lipsa alăptării sau a pompării laptelui va determina organismul să stopeze producerea acestui lichid esențial primelor luni din viața bebelușului.
Laptele matern matur conține o proteină ce are rolul de inhibitor al lactației, transmițându-i fiecărui sân în parte ce cantitate de lapte trebuie să producă. Astfel, odată cu începerea diversificării alimentației sau dacă laptele matern nu este îndepărtat timp de aproximativ șapte zile din alte motive, organismul va începe să producă mai multe proteine cu rol inhibitor pentru a reduce secreția de lapte.
Alimentația mămicilor care alăptează
Proaspetele mămici produc circa 800 ml de lapte pe zi, ceea ce înseamnă un consum suplimentar pentru organism de 500 – 600 kcal. Alimentația mamelor care alăptează nu trebuie să difere, din punct de vedere caloric, de cea a unei femei gravide. Pentru ca producerea laptelui matern să decurgă în mod corespunzător, organismul are nevoie zilnic de 60 – 70 g proteine, 60 g lipide, 300 g glucide, calciu (din produse lactate) și 1.5 – 2 litri de apă.
Citește și Motivul pentru care 90% din mame au probleme cu alăptatul
Foto – 123rf.com