Boul și vițelul, de Grigore Alexandrescu este o poezie pentru copii, dar și pentru adulți, având un rol moralizator, educativ.
Cuprins
Ca orice fabulă, și poezia Boul și vițelul este formată din două părți. La început sunt narat întâmplările și apoi sunt prezentate personajele și sugerată morala fabulei.
Cuprins
Boul și vițelul, de Grigore Alexandrescu
Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc:
Decât multă minte, ştiu că e mai bine
Şa ai totdeauna un dram de noroc.
Aşa d-a vie?ii veselă schimbare,
Cum şi de mândrie boul stăpânit,
Se credea că este decât toţi mai mare,
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit.
Viţelul atuncea, plin de bucurie,
Auzind că unchiul s-a făcut boier,
Că are clăi sumă şi livezi o mie:
„Mă duc – zise-ndată – niţel fân să-i cer.’
Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra;
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte:
„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.’
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată
După-prânz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui.’
– „Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;
S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Primit în casă daca vrei să fii.’
La o mojicie atâta de mare,
Viţelul răspunde că va aştepta;
Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lângă el trece, făr-a se uita.
Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Însă socoteşte că unchiu-a orbit;
Căci fără-ndoială nu putea a crede
Că buna lui rudă să-l fi ocolit.
A doua zi iarăşi, prea de dimineaţă,
Să-l găsească vreme, la dânsul veni:
O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Ca să-i facă bine, de el pomeni.
„Boierule – zise – aşteaptă afară
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.’
– „Cine? a mea rudă? Mergi de-l dă pe scară.
N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu.’
Morala fabulei Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu
Fabula exprimă prin intermediul animalelor, plantelor, obiectelor acţiuni specifice oamenilor, satirizând defectele acestora şi încheindu-se printr-o morală cu conţinut educativ. Într-o fabulă, la fel ca și în Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu, personajele sunt animale, plante saulucruri puse în situaţii omeneşti. Fabula conține o morală referitoare în anumite trăsături de caracter sau forme de comportament specific umane. A satiriza este o metodă des folosită în fabulă, a satiriza însemnând a critica, a ridiculiza sau chiar a condamna anumite aspecte negative ale caracterului omenesc sau ale societăţii.
Boul apare portretizat moral, sugerând omul insensibil, norocos, comun, îngâmfat, trufaş, el se crede unic iar banii îi schimbă caracterul. Viţelul întruchipează omul modest, sărac, inocent, încrezător, optimist, răbdător.
Te-ar putea interesa și:
Bivolul și coțofana, de George Topârceanu
Gândăcelul de Elena Farago – Poezii pentru copii
Greierele și furnica. Frumoasa fabulă de Jean de La Fontaine și învățăturile din ea
Iarna pe uliță, de George Coșbuc. Poezii pentru copii