Se stie ca pentru a duce la bun sfarsit o activitate, trebuie sa-ti concentrezi atentia un timp oarecare asupra respectivei activitati.
Este un lucru fundamental. Atentia, concentrarea ei difera de la o varsta la alta si variaza in functie de conditiile de mediu (ce se intampla in jurul nostru) si de starea persoanei respective (sanatate/boala, somnolenta, foame, sete etc.).
Odata cu varsta, va creste si timpul pe care un copil poate sa il aloce unei singure sarcini, dar si atentia distributiva necesara sarcinilor mai complexe.
Multi copii au perioade in care se confrunta cu dificultati de concentrare a atentiei – cand sunt obositi, suprasolicitati, pregatesc o raceala sau o alta boala, au probleme afective.
Aceste probleme de atentie se pot manifesta fie prin dificultati in a se urni si a incepe o anumita activitate, fie prin pierderea concentrarii sau a interesului pentru respectiva activitate.
Cand apar probleme de concentrare a atentiei
De cele mai multe ori, dificultatile de concentrare a atentiei sperie parintii si din pricina supramediatizarii ADHD-ului. Uneori, banuielile cele mai sumbre ale parintilor sunt confirmate de psiholog – copilul are deficit de atentie insotit sau nu de hiperkinetism.
De cele mai multe ori, insa, nu este vorba decat de o etapa de dezvoltare, de o perioada tranzitorie de oboseala, boala, tristete, ori alte probleme din viata personala.
|nainte de a ne ingrijora foarte tare, ar fi bine sa stam de vorba cu copilul, pentru a vedea daca nu cumva dificultatile de concentrare a atentiei aparute dintr-o data nu sunt explicate de existenta unor probleme cu cadrele didactice, colegii, partenerii de joaca sau alte persoane din viata copilului.
Dupa varsta de 7 ani, concentrarea atentiei mai este perturbata si de dobandirea unor noi modalitati de gandire (reflexia, meditatia etc.).
Daca urmarind copilul in activitatile sale zilnice observam ca doar in cazul anumitor sarcini are probleme de concentrare, atunci am face bine sa vorbim cu el despre acele sarcini, sa il remotivam (dar nu cu recompense materiale), si sa ne asiguram ca a inteles foarte bine ce are de facut. Daca, insa, nu exista nicio activitate pe care copilul sa se poata concentra mai mult de cateva minute, este cazul sa mergem cu el la neuropsihiatru si la psiholog.
Exceptand aceste cazuri de deficit de atentie, va trebui sa ne asiguram ca am facut tot ce este posibil pentru a ajuta copilul, pentru a-i creste capacitatea de concentrare a atentiei:
- neaparat, corectam programul de somn (cu minimum o ora, o ora si jumatate inainte de miezul noptii se va da stingerea, iar dimineata, trezirea se va face inainte de ora 8). Reducem consumul de zahar si dulciuri rafinate si crestem aportul de proteine de calitate (oua, carne de peste, vita, nuci, migdale, broccoli, lapte, cereale). Activitatile vor fi facute cu pauze la interval de timp corespunzator varstei copilului, iar in pauze se va face miscare (nu calculator sau televizor);
- eliminam orice sursa de distragere a atentiei; nu punem copilul sa indeplineasca sarcini dificile atunci cand este obosit, infometat;
- atentia este foarte mult ajutata de o camera ordonata, de aceea, impreuna cu copilul, ne vom ocupa mai intai de ordonarea incaperii in care urmeaza sa se desfasoare activitatea. De multe ori, copilul se ridica de la masa pentru un creion, o carioca, o guma etc., intrerupand activitatea. Daca este dezordine pe masa sau in camera, sansele ca atentia sa ii fie distrasa sunt mai mari;
- pregatim copilul pentru starea de „a face' – ii spunem ce urmeaza sa faca, in ce consta activitatea, si dam startul doar atunci cand el se simte pregatit. Nu admitem sub nicio forma intrebari sau intreruperi care nu au legatura cu activitatea. Stabilim si o limita de timp in care ar urma sa se incheie sarcina respectiva;
- pentru pauzele de joaca sau pentru weekend, cumparam jocuri de concentrare a atentiei specifice varstei copilului;
- motivam corect copilul – explicandu-i in ce fel efectuarea acelei sarcini il ajuta pe el, ii foloseste, astfel incat sa inteleaga ca ceea ce are de facut nu este o corvoada sau un cadou pentru parintii sai, si nici ceva ce poate fi negociat.
Nu suprasolicita copilul cu activitati prea dificile!
Din ce in ce mai multi copii au dificultati de concentrare a atentiei, si ma gandesc ca poate noi, parintii, avem o problema cu asta, poate ca noi le cerem sa se focuseze pe sarcini care le depasesc capacitatea.
Sau poate ca le permitem sa stea prea mult la calculator sau televizor, ceea ce afecteaza considerabil capacitatea de concentrare a atentiei pe sarcini obisnuite.
Asadar, inainte de a incepe sa „reparam' copilul, sa analizam ce facem noi pentru copil, sau ce nu reusim sa facem – de exemplu, sa dam explicatii clare, indicatii corecte; sa asiguram copilului conditiile optime de concentrare si lucru (liniste, lumina, caldura, atitudine pozitiva, incredere); sa nu suprasolicitam copilul cu activitati peste masura posibilitatilor lui (ca dificultate), sau care ii supraincarca timpul; sa nu il motivam gresit (daca faci asta, primesti ce-ti doresti).
Text: Cristiana Haica; Foto: Dreamstime.