Nimeni nu se naște părinte – meseria aceasta se învață și până deprindem abc-ul, inevitabil vom greși. Uite însă 4 greșeli mari pe care le comitem ca părinți și pe care ar fi bine ca tu să le eviți.
Gravitezi în jurul copilului
Sigur că un copil îți schimbă viața și că universul tău va gravita în jurul lui. Dar să-ți crești copilul într-un mediu în care el este ‘buricul pământului’ nu îi face bine pe termen lung. Noi ne simțim cei mai buni părinți atunci când facem totul pentru el, îi umplem dulapurile cu jucării și mergem 30 de kilometri până la cel mai apropiat non-stop pentru că cel mic s-a trezit noaptea și are poftă de ceva dulce. Greșit! – spun psihologii, care ne asigură că în timp ce este important pentru un copil să se știe iubit, adorația peste limitele normalului este nocivă pentru juniori, care nu vor pricepe de ce altă lume nu-i tratează la fel, odată ce au ieșit din cuibul părintesc.
Vrei să fii cel mai bun prieten al copilului
Sigur că ne place ca cei mici să ne placă, dar dacă al tău nu-ți va spune măcar o dată ‘ești cea mai rea mamă din lume’ (când tu ai fost categorică referitor la cea de-a 4-a ciocolată), nu-ți faci bine jobul de părinte. Copiii au nevoie de părinți, iar rolul părintelui este să facă (și) acele lucuri care nu-i plac copilului, pentru binele lui. Un părinte-prieten nu are autoritatea de a impune limitele de care copilul are nevoie.
Crești un alt copil
Vorbim la figurat, desigur. Cei mai mulți dintre părinți cresc un alt copil, nu cel pe care îl au. Ei adaptează copilul la un model ideal conturat de-a lungul anilor, fără să țină cont de realitate – cu toții ne dorim ca al nostru să fie cel mai frumos, cel mai deștept și cel mai talentat. Dar nu întotdeauna e așa, iar modelând copilul după chipul și asemănarea noastră, îl privăm de oportunitatea de a ne arăta ce individ unic e și ce talente extraordinare ascunde (chir dacă altele decât doream noi).